Cum am încheiat odiseea alăptatului după 7 ani sau înțărcarea cu blândețe

Mă amuză faptul că dacă dau căutare de google la cuvântul înțărcare sau weaning, rezultatele conțin doar imagini cu bebeluși aflați la diversificare. Ori la mine, înțărcatul este egal cu imaginea unui copil de 4 ani.

*Într-una dintre seri Eva (+7 ani) m-a întrebat dacă Mia (+4 ani) doarme toată noaptea. I-am răspuns după o mică pauză pentru că nu înțelegeam motivul întrebării ei. Draga de ea voia să știe dacă sora ei se mai trezește noaptea, asta după ce nu a mai supt de 4 luni.

*La o lansare de carte m-am întâlnit cu mai multe mame – bloggeri. La un moment dat, printre alte discuții legate de bebelușeală, am afirmat cât se poate de firesc că eu nu mai alăptez. M-a cam luat prin surprindere, recunosc, răspunsul meu natural dar reacția celorlalte mame a fost unanimă: Cum am reușit să o înțarc la 4 ani? A fost greu? Ușor? Cum? Prin ce metode?

1 an de zile muncă de lămurire

Pe 16 februarie am încheiat odiseea alăptatului după 7 ani. Voiam să scriu despre asta, să închei cumva cercul articolelor despre cum a fost alăptatul la noi, dar am așteptat puțin să văd mai întâi cum decurge acest proces. Pentru că da, am avut mari emoții și e normal.

Probabil că susținătoarele alăptatului prelungit și consilierii în alăptare se vor mira de data exactă și, la fel de probabil, că nu vor fi de acord cu mine că am întrerupt așa, brusc. La fel cum cei aflați de cealaltă parte a baricadei vor exclama stupefiați „Cuuum? 7 ani de alăptare?! Măiculiță…”

Da, 2 ani pe cea mare, 1 an de pauză cât am fost gravidă, apoi 1 an de tandem și încă 3 cu cea mică.

Întâi de toate alăptatul nu a fost sistat brusc. Înțărcarea și munca de lămurire au durat circa 1 an de zile. Nu am vrut să pun presiune, nu am vrut să se simtă nici copilul respins, dar nici eu să-mi fac procese de conștiință, cum am pățit cu Eva.

Timp de 1 an am vorbit cu Mia despre asta. Despre faptul că vreau să fie pregătită atunci când ne vom opri din  alăptat, că a crescut suficient de mult încât să nu mai sugă la sân, că-mi doresc mult să doarmă liniștită noaptea, la fel cum și eu am nevoie de somn pentru a putea fi om cu mintea limpede a doua zi. Că are nevoie de mine și sora ei mai mare seara, la culcare. 4 ani de zile am adormit-o pe Eva stând cu spatele la ea.

Treptat, a ajuns să înțeleagă, nu mai nega, nu mai riposta. Stabilisem împreună ca ziua ei să fie pragul de trecere într-o nouă etapă. Evident că aveam emoții pentru că știam că se va opune iar eu trebuia să rămân pe poziții. Mi s-a părut important să înțeleagă faptul că promisiunea este promisiune și că trebuie să ne respectăm reciproc dacă așa am stabilit.

A venit și ziua zero

Cu cât se apropia mai mult ziua ei cu atât discutam mai des cu ea despre oprirea alăptatului. A venit și ziua ei, ne-am întors de la petrecere și ne-am băgat în pat. Pe sora ei am rugat-o să doarmă cu taică-su cât va fi nevoie.

A început să ceară. I-am amintit de promisiunea făcută. A tăcut o vreme dar se frichinea. A cerut iar de data asta cu promisiuni că va fi doar un pic, doar o zi, că mă iubește și așa mi-o arată ea. Se pricepe la tactici nu zic nu, dar i-am explicat cu răbdare că e suficient să dormim și doar îmbrățișate.

Apoi a plâns. Mult. Mi se rupea inima. Iar ea era ruptă deja de somn. Într-un final am adormit strâns îmbrățișate. S-a mai trezit peste noapte, nu mai țin minte de câte ori, dar la fiecare trezire plângea și insista. O linișteam, o mângâiam, o pupam și adormea din nou în brațele mele.

A doua noapte s-a repetat scena, dar insistențele au fost ceva mai scurte.

A treia noapte a mai plâns un pic, dar ne-am pupat și mai mult. Apoi gata.

Asta a fost tot.

Răbdarea este cheia

După cele 3 nopți mi-am dat seama cât de important a fost ca eu să fiu calmă și răbdătoare, să-i explic cu blândețe aceleași lucruri pe care i le-am tot zis 1 an de zile. S-o iubesc și să-i arăt asta. Acum doarme liniștită toată noaptea, dormim tot împreună dar are și sora ei dreptul la fața mea o dată la 2 zile.

Nu s-a schimbat cu nimic fetița mea. E același copil vesel, pus pe poante, sensibil și iubăreț. Frumoasă nu mai zic. 🙂

 

Mai multe articole despre alăptarea la noi găsiți mai jos:

Primul articol despre alăptare.

Relactare la primul copil.

Alăptarea în tandem.

Frustrări în alăptare.

Diferențe în alăptare a doi copii de vârste diferite.

Alăptarea după 6 ani.

Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați subscribe la blog, să primiți primii newslettere și să dați și un like pagii de facebook, stil de mamă. AICI.

Sursă photo Unsplash.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *