Indragostita de fata mea

bubu

Sunt indragostita. Sunt indragostita de propriul meu copil. Si nu ma refer la dragostea clasica de mama ci pur si simplu e acea stare pe care o ai la inceputul unei mari iubiri, cu furnicaturi, fluturasi si nimic altceva nu conteaza. Da, sunt indragostita de minunea mea si sunt sigura  ca un rol esential in legatura noastra l-a avut ALAPTAREA.

Anul trecut, in aceasta perioada, aflam ca sunt insarcinata iar universul meu dintr-o data se schimba. Acum ma topesc de placere doar privindu-mi fata. Daca, pana anul trecut, m-ai fi intrebat cum as vrea sa nasc as fi raspuns fara ezitare ca prefer cezariana. Parerile mi s-au schimbat radical o data cu frecventarea cursurilor de gimnastica prenatala, de la Pronatalita, acolo unde Ramona Rosu te face sa vezi sarcina, nasterea si alaptarea ca pe ceva natural si frumos. Din motive medicale nu am putut naste natural insa cu alaptarea lucrurile stau altfel. Mi-am dorit foarte mult, stiam ca depinde exclusiv de mine si am reusit. Nu stiu daca pot surprinde in cuvinte clipele de desfatare atunci cand pun bebelina la san, desi nu a fost usor.

Daca intrebi 5 mame, 4 iti vor raspunde ca au renuntat la alaptat si au trecut pe formula de lapte praf pentru ca nu au avut lapte. Acesta e cel mai frecvent raspuns si probabil ca as fi ajuns sa cred dar…ma intreb: daca suntem mamifere cum e posibil sa nu avem lapte? indiferent de varsta sau de forma si dimensiunea sanilor. Mai ciudat mi se pare ca acum, cand avem un asa acces la informatii, sa nu facem alegerea cea mai buna pentru viata copilului nostru. Nu vreau sa fac acum o disertatie in favoarea alaptatului, sunt alte site-uri si bloguri personale care o fac mult mai  bine, eu vreau doar sa impartasesc aceasta bucurie a alaptatului, efort care a meritat din plin.

Cred ca arma de baza privind hranirea la san este rabdarea de fier. In spital, la o zi dupa operatie, am pus-o pe Eva la san, stiam ca foarte important este colostrul. Se pare ca nu o pozitionasem bine pentru ca plangea si nu dormea. I-au dat o zi supliment pe motiv ca scazuse prea mult in greutate. Eram suparata dar nu aveam ce face. Am venit acasa si au inceput cateva zile de cosmar. Sanii crescusera, se intarisera si ma dureau de muream. Aparusera si ragadele si-mi curgea si sange. Bebelina plangea dar eu ma incapatanam sa-i dau doar laptele meu. Pentru ca asa vroiam. Eram epuizata, nu stiam ce sa fac, nu primeam incurajari decat de la iubitul meu dar care nu stia nici el prea multe. In acele clipe de disperare mi-am amintit de Ramona Bunescu, pe care o cunoscusem la Pronatalita. Am sunat-o si din acel moment miracolul s-a produs. Tonul cald si bland m-au facut sa inteleg ca tot ceea ce faceam pentru copilul meu era perfect normal, inclusiv panica si temerile mele. Faptul ca toate legendele despre cum se alapteaza un bebelus mi-au fost demontate m-au facut sa ma relaxez si sa privesc cu incredere acest proces perfect natural. Si uite asa a inceput relatia cu iubita mea prin alaptare. Nu pot sa va spun ce placere simt cand imi apuca sanul, incepe sa traga si simt suvoiul de lapte cald, imi dau lacrimile cand ne privim in timp ce mananca si o vad cat de mult ii place lapticul meu, ma topesc cand ii simt manuta pe sanul meu iar la final satisfactia este deplina cand imi zambeste si incepe sa gangureasca.

Eva are 3 luni si a mancat exclusiv laptele meu, ia saptamanal in greutate si e sanatoasa, activa si energica. Asa ca, dragi mamici si viitoare mamici nu renuntati! Alaptarea nu e o povara chiar daca vi se pare o corvoada la inceput, este cel mai frumos lucru posibil, este simplu, la indemana, ajuta la slabire, nu costa si, cel mai important, este esential pentru viata bebelusului vostru. Nu ascultati sfaturile mamei, bunicii sau ale vecinii, lasati-va in voia instinctelor, evident doar daca vreti. Totul e asa de frumos incat nu o sa regretati.

Multumesc Ramona si multumesc Roxanei care m-a ajutat cu sfaturi pe mail si prin intermediul site-ului ei (laptematern.ro) care este un tezaur de informatii.

In cateva zile plecam in vacanta peste mari si tari si o sa va povestesc cum a fost la intoarcere.

4 comments on “Indragostita de fata mea”

  1. bog says:

    Mai ce mare si frumoasa suntem !!!

  2. zoozie says:

    hehe, te-am gasit, nu-mi dadusei link spre blog pe mail. Eu nu predau nimic despre alaptare, sunt doar consultant in pregatire (pe langa Roxana si prin bunavonta ei). Noi ne-am intalnit cand venisem ceva mai devreme pentru o intalnire La Leche League, prezidata de aceeasi minunata Rox. 🙂 Dar a fost un lucru bun si ma bucur ca am tinut legatura. O imbratisare stransa si vacanta placuta! (Ramona).

  3. Laura Bucur says:

    Draga Ramona, gata, am corectat si te-am adaugat la link. Oricum pentru mine nu conteaza, faptul ca m-ai ajutat a insemnat mult. Din vacante ne-am intors demult si a fost f frumos. Te pup!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *