Polizu – un spital numit degeaba baby friendly

picture-028

Bine v-am regasit dragii mei. Imi pare rau ca scriu atat de rar dar la capitolul timp liber nu stau foarte bine. Cand am fost intrebata de catre Qbebe daca vreau sa scriu un articol despre nastere si despre maternitate am acceptat din doua motive: unul pentru ca nu vreau sa uit chiar de tot de ladypink si doi este insasi subiectul articolului.

Asa cum spuneam si in articolul anterior, pana anul trecut cand aflam ca sunt insarcinata, as fi spus clar ca prefer cezariana in locul unei nasteri naturale, iar locul nasterii ma interesa cel mai putin. Imi spuneam ca pana la urma spitalul e spital, medicul conteaza in cea mai mare masura. Mi-am schimbat parerea despre nastere o data cu frecventarea cursurilor de gimnastica prenatala si implicit pe cea legata de maternitatile din Romania. In jurul meu majoritatea femeilor voiau sa nasca intr-o clinica privata si am fost convinsa mult timp ca este un moft. Eu am nascut intr-o maternitate de stat, Polizu, dar nu pentru ca as fi vrut ci pentru ca acolo era medicul meu. Auzisem numai lucruri bune despre spital, inclusiv despre sistemul de alaptare si chiar nu aveam decat o singura temere, legata de personalul medical.

Stau acum si ma gandesc ca au trecut 4 luni si ca deja nemultumirile legate de spitalul Polizu se estompeaza si ca putin mai conteaza. Dar la momentul respectiv stiu ca mi-era teama de nastere, nu ma gandeam la ce va fi dupa cat la nasterea in sine, care speram eu sa fie una pe cale naturala. Din motive medicale nu am putut, asa ca am trecut la operatie, totul s-a petrecut foarte repede si pot spune ca a fost o echipa de profesionisti, in frunte cu medicul, dr. Bogdan Calinescu. Dezamagirea maxima a venit din partea celor de la neonatologie. O spun cu mana pe inima ca toate asistentele si cativa medici de la nou nascuti sunt niste scarbe. Calificativul de spital “baby friendly” poate ca este doar la nivel teoretic. Am stat intr-o rezerva, doar noi 3, adica doi parinti care habar n-aveau ce se intampla cu ei si o bubulina proaspat venita pe lume. E destul de clar ca ai nevoie de ajutor. Dar nu, totul se petrecea pe fast-forward, nu te invata nimic, nu-ti explica nimic, daca tu intrebi ceva, iti raspund in 2 peri de parca tu ar trebui sa fi invatata. Am nimerit cred ca doar doua asistente rabdatoare, dar s-a intamplat la o vizita sa vina medicul, care evident era pe fuga, mi-a cantarit bebelusul si mi-a zis ca a scazut prea mult in greutate si s-o treaca pe supliment. La care eu am ripostat si mi s-a raspuns foarte sec ca nu am decat sa fac ce vreau eu dar ea stie mai bine. Doar la externare a venit un prof. doctor, care a fost extrem de draguta si care mi-a recomandat alaptatul exclusiv, cu cateva mici sfaturi valoroase. Aaaa si inca ceva haios, abia in ziua externarii mi s-a spus si mie ca exista lactarium, acolo unde poti merge sa-ti detensionezi sanii si sa poti da lapticul tau la bebelus…era deja tardiv.

Rezerva a fost ok, chiar o recomand, pentru ca stii ca esti doar tu cu familia ta, nu te deranjeaza nimeni, se face curat, evident ca in spital – fîs fîs cu spirt la chiuveta, un mop pe jos – iar lenjeria de pat nu au schimbat-o in 3 nopti cat am stat acolo. Dar decat in salon cu alte 2-3 mame si 2-3 copii zic eu ca a fost o alegere buna, plus ca daca stai cu sotul tau sau cu altcineva apropiat ai un ajutor de baza, singura nu ai putea intr-un salon normal, chiar si daca nasti natural. Acum toate sunt de domeniul trecutului, iubita mea e o minune si mult timp am plans doar cand ma uitam la ea. Daca ar fi sa mai nasc o data pot spune cu certitudine ca as alege o clinica privata, fara sa ezit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *