Suzuki își lansează primul vehicul 100% electric, eVitara, în Europa!

Stiți, probabil, că la începutul anului am făcut un drive test cu Suzuki Vitara. Mi-a plăcut, mi-a rămas la suflet chiar. Sper să conduc unul al meu, într-o zi.

Însă acum dau știrea asta faină mai departe, chiar dacă nu mă pricep eu la chestii tehnice. În primăvara lui 2025, Suzuki va începe producția acestui model electric în India, urmând ca vânzările să debuteze în diverse țări, inclusiv în Europa, în vara aceluiași an.

Suzuki Motor Corporation a lansat oficial acest model de vehicul electric (BEV) de serie, eVITARA, în cadrul unui eveniment desfășurat la Milano, Italia.

Cam fain, nu? Vouă vă place modelul? Eu aș alege roșu, clar!

The post eVitara – primul vehicul 100% electric marca Suzuki appeared first on Laurabucur.ro.

La începutul lui februarie am luat pentru un test drive o mașină de la Suzuki. A trecut mai bine de o lună și încă visez la plimbări cu ea. Și știți și voi cum e cu lansarea intențiilor în Univers, mai bine să rămână scris și aici, nu doar în mintea mea.

De ce Suzuki Vitara?

Nimic nu e întâmplător.

Anul trecut, Polo-ul meu era să nu treacă Itp-ul. Problemă cu rugină la praguri. Mașina e foarte veche și, deși îmi fac treaba foarte bine cu ea, au început pe rând să mă lase diverse chestii la ea. Omul de la Itp mi-a recomandat o mașină Vitara, poate-mi place, ar fi potrivit pentru ce am eu nevoie. Și așa mi s-a sădit ideea cu Suzuki.

O vreme m-am tot uitat după ea pe străzi și prin parcări până mi-a ieșit complet din minte. Până într-o zi când am dat peste un articol scris de Bianca care testase o Suzuki S-Cross. Și brusc mi-a revenit dorința de a conduce și eu o Vitara. Măcar de probă.

Am avut mașina 4 zile, așa că-n primul weekend din februarie am plecat cu fetele spre Sinaia. Să n-o foiesc doar în București.

Ce-mi place la ea?

Ăăăh, aproape tot?!

E drept că nu am termen de comparație, e chiar prima mașină SUV pe care o conduc. Dar da, experiența a fost cu totul faină. Și ca să nu scriu romane, cred că cel mai simplu ar fi să punctez:

• Vorba Biancăi, eu, născută-n Epoca de Piatră, întrebam de zor unde-i cheia? Deci da, doar apeși pe un buton și mașina pornește iar cheia o ții undeva pe lângă tine. (Nu uitați de piciorul pe ambreiaj cum am pățit eu :))))

• Trapa panoramică e vis! Lumina aia faină de zi care intră de deasupra, iar noaptea te uiți romantic la stele (dacă ai cu cine). Bucata asta ne-a plăcut la toate cel mai mult. Mia ar fi mers cocoțată cu capul afară chiar și-n mers, dacă s-ar fi putut.

• Tot sistemul computerizat de la bord m-a făcut să realizez ce mașină antică posed.

• La semafor se oprește automat motorul.

• Dar cred că punctul forte, cel puțin pentru mine, a fost faptul că atunci când urcam în pantă nu am simțit că alunecă în spate. Așa cum mi se întâmplă când e coadă la ieșirea din parcarea Mega Mall. :))) Nu știu cum se numește sistemul ăsta, dar efectiv nu simți că e înclinată mașina. Doamne ce mi-a plăcut asta!

Ce mi-a plăcut mai puțin la ea?

Nu sunt o femeie foarte înaltă, însă, deși mare din exterior, la interior am simțit că plafonul mașinii este cam prea aproape de cap. Cumva întreg habitaclu este strâmt la interior. Fetele au fost ok în spate. Dar într-o zi l-am luat și pe nepotul meu care e băiat înalt și în spate nu a stat prea confortabil.

Overall, mi-ar plăcea să am Vitara mea

Pe șosea am simțit-o foarte stabilă. Pe autostradă cu ușurință depășeam suta, iar la curbele din Valea Prahova nu am avut nicio clipă senzația că mă înclin.

În București mi-a plăcut că în sfârșit vedeam și eu alte mașini de sus și nu-mi intra vreun far în ochi de la cel din spate.

Mi-a fost teamă de parcări dar m-am descurcat foarte bine, mai ales că mă ajutau senzorii, lucrau care lipsește cu desăvârșire la Polo.

Drumul până la Sinaia am ales să-l facem sâmbăta, într-o zi însorită de iarnă. Pentru că am luat și dulăul cu noi, să vadă cum e să stea confortabil într-un Suzuki, cele câteva ore le-am petrecut plimbându-ne în jurul castelului Peleș. Fetele au mâncat porumb copt și mere glazurate, apoi am tras la un restaurant cu mâncare foarte bună unde ne-au primit și cu Yuna. După masă am revenit în București, drumul a fost liber, căldurică în mașină, iar noi ne-am distrat alegând fiecare câte o piesă muzicală pe care să o ascultăm.

Ah, era să uit, ce tare mi s-a părut să pot conecta waze la ecranul de pe bord!

Cam asta a fost experiența mea cu Suzuki Vitara. Pentru 4 zile, chiar parcă trecusem cu viteza luminii de la Epoca de Piatră în secolul 21.

The post Cum se vede drumul de la volanul unui Suzuki prin ochii unei blonde appeared first on Laurabucur.ro.