În decembrie am primit un email de la o mamă de 3 copii care mă întreba dacă aș putea scrie pe blog câteva rânduri proaspăta ei carte.

Cum să nu! Am zis. Nu e blogul meu mare dar cu mare drag scriu despre ce îmi place. Dar, MAI ALES, că puteam vorbi despre PRIMA carte scrisă de o mamă cu 3 copii care și-a găsit portița prin care să-și exprime creativitatea.

Am ajuns la concluzia că fiecărei femei, după ce devine mamă, i se deschid supapele către îndeplinirea visului celui mai profund. Nu vi se pare?

Autoarea cărții, Andreia Birtu, mi-a mărturisit că pandemia a învățat-o, printre altele, cum poate să-și canalizeze resursele disponibile spre îndeplinirea celui mai vechi vis al ei: acela de a scrie o carte.

Așa a luat naștere „Șurubel și Șurubica”, carte care se adresează copiilor cu vârste între 4 – 8 ani.

Fiind mamă, s-a lăsat inspirată de cei trei copii ai săi dar și de copilăria ei. Cred că nu există copil pe lumea asta care să nu fi observat sutele de râme care ies după ploaie și să nu se fi jucat cu ele.

Eu țin minte că nu puneam mâna pe ele, dar împreună cu toți copiii de la bloc ne jucam cu bețele. Bietele râme, prin ce chinuri treceau!

Așa că Andreia ce a făcut, a schimbat perspectiva.

Ne-a pus pe noi cititorii în micro lumea micilor vietăți cărora noi, oamenii, le părem uriași.

Și de aici o întreagă aventură simpatică.

În mica povestioară despre cei doi frați râme, Andreia a strecurat subtil câteva învățăminte, printre care iubirea dintre frați sau respectul față de natură.

Fetelor mele le-a plăcut, mie da, așa că vă recomand și vouă, mămicilor, s-o cumpărați pentru pitici. Iar ilustrațiile sunt colorate și plăcute copiilor. Cartea poate fi comandată de la editura Letras.

Ah, ce mi s-a mai părut fain e că Andreia a optat pentru materiale care să îi încânte tactil pe cei mici. Copertele sunt buretate, ca să se afunde degetelele micuțe, iar la interior s-a folosit hârtie cretată și lucioasă.

Pe Andreia o găsiți pe pagina de facebook sau pe blogul personal.

Multă baftă, Andreia!

*

Dacă îți place blogul meu, te invit să dai subscribe aici pentru a fi la curent cu noi articole, să mă urmărești și pe facebook – AICI sau pe Instagram – AICI. Mulțumesc.

The post Șurubel și Șurubica: o carte pentru copii care vorbește despre importanța iubirii între frați, empatie și dragostea pentru natură appeared first on Laurabucur.ro.

Peste vreo câteva zile am căutat ceva în raftul cu cărți și mi s-a părut că una din cărțuliile mele despre modă era cam umflată și când o scot ce credeți că găsesc printre filele ei? Da, plastilina galbenă, lipită ștrașnic dar la loc de cinste între paginile unui album de modă. Păi să mai zică cineva că așchia sare departe departe de trunchi, Mia mea de nici 3 ani are de mică veleități de fashionistă.

În altă zi a dispărut tableta. UAU! Tableta, ăsta da mister. Timp de 2 săptămâni nu a fost de găsit, nimeni nu știa nimic, deși amândouă bâzâiau după tabletă. Noi ăștia mari ne bucuram cumva dar eram și intrigați de situație. Între timp am găsit-o absolut întâmplător, era băgată într-o cutie de depozitat diverse. Dar nu căzută din întâmplare, ci atent indesată.

The post Plastilina galbenă, la loc de cinste între paginile unui album de modă appeared first on Laurabucur.ro.

1 aprilie – Azi e a 4 a zi din noua mea viata, a celui de nefumator. Abia ieri m-am decis sa scriu noile impresii si senzatii desi inca din prima zi m-au incercat niste trairi fantastice pe care mi-ar fi placut sa le descriu. Acum m-am trezit cu hartia goala in fata ochilor iar gandurile sunt de-a valma. Ar fi trebuit s-o iau metodic, sa descriu in fiecare zi ceea ce simt, prin ceea ce trec acum cu noua mea viata de nefumator. Motivele pentru care m-am lasat de fumat nici nu conteaza, important e ca am vrut si sincer mi-a cam fost teama ca n-am sa reusesc data fiind placerea de a fuma, asa cum credeam. Drept urmare am apelat la deja celebra carte a lui Allen Carr, Metoda usoara de a te lasa de fumat. Multi o iau in zeflemea, asa am facut si eu, prima data am inceput-o acum cateva luni cand, dupa cateva pagini, mi s-a parut ca bate apa-n piua si m-am oprit. Am reluat-o acum aproximativ o luna si am citit-o constant pana la ultimele 100 de pagini dupa care am facut iar o pauza. Mi-am luat inima-n dinti si am terminat-o (era sa scriu fumat-o) de citit duminica. Luni, a 2 a zi (29 martie), era prima mea zi de nefumator, pachetul cu cateva tigari Vogue Lilas inca zace pe bufet.

Ok, ca sa intelegeti, sunt fumatoare, pardon eram, de 14 ani, deci nu foarte mult, dar de 1 pachet pe zi, cu 2 chiar in serile de iesit. Nu concepeam cafeaua de dimineata fara tigara, nu concepeam discutii conviviale fara tigara si multe alte situatii devenite tabieturi in care tigara era automat asociata unui gest. Dar sa revin la prima zi.

Primul test: sa beau cafeaua de dimineata, fara de care nu ma pot lipsi, alaturi de iubitul meu care este fumator convins. Am sorbit cateva guri, senzatia de gol in stomac (care de fapt nu este foame ci este absenta nicotinei) am astamparat-o cu cativa biscuiti cu ghimbir inmuiati in cafea, dupa care am facut cateva exercitii fizice, apoi am trecut la diverse activitati de pregatire pentru o noua zi de munca. Usor. Urmatoarea proba a fost timpul petrecut in masina pana la serviciu, care dureaza cu aproximatie intre 20-30 minute. A trecut fara probleme. A urmat sueta cu colegii la cafea, am oscilat daca sa stau cu ei sau nu, mi-am zis ca trebuie sa ma incerc…a urmat inca un test, seara au venit in vizita la mine doua prietene fumatoare, am stat la povesti si cu vin rosu. Surprinzator am reusit. S-a incheiat ziua fara nicio tigara si cel mai important a fost ca nici nu mi-a trecut prin cap sa atentez la pachetul de pe bufet. Asa s-au desfasurat si celelalte doua zile, in care m-am lovit de situatii care in mod normal nu le-as fi conceput fara tigara (un mic stres legat de niste analize, o usoara enervare la serviciu, convorbiri telefonice de durata).

Azi sunt in a 4 a zi de nefumat si ma simt…usurata. Nu exagerez. Recunosc ca mi-e pofta, mai ales cand vad pe cineva langa mine ca trage cu pofta din tigara dar, din fericire pentru mine, declicul s-a produs si, am creierii spalati sau nu, mie nu-mi mai vine sa aprind vreo tigara. Mi-am scos din cap sa sunt fumatoare. Desigur ca ma confrunt cu tabieturile si cu situatiile in care fumam si pe care acum nu trebuie sa le mai asociez cu tigara, dar bidonul cu apa e salvarea in acele momente, beau cat cuprinde. Dar ma confrunt si cu situatii amuzante. Dimineata la cafea cu 2 colegi fumatori, situatie tipica in care doi il privesc pe un al 3 lea cu sarcasm in tentativa acestuia de a se lasa de fumat. M-au avertizat cu ironie ca daca acum sunt bine este pentru ca inca mai am nicotina in corp, dar peste cateva zile sau saptamani ma va paste un sevraj nicotic de o sa-mi iau campii. M-au amuzat, nu le-am spus nici nu, nici da, vom vedeam, mai ales eu. Temerea mea cea mare ramane proba de foc, atunci va fi testul suprem, cand voi sta cu prieteni, majoritatea fumatori, intr-un bar sau club, la taclale, cu bericioaice pe mese.

9 aprilie – A 12-a zi de nefumator. N-o sa va vina sa credeti dar imi este incredibil de usor, nici eu nu as fi crezut. Mai mult decat atat am trecut cu brio si proba de foc de care vorbeam mai sus. De obicei, iesirile si intalnirile cu prieteni la sfarsit de saptamana presupuneau, pe langa un consum de lichide, si o puternica intoxicatie cu tutun, ca nah, asa merg lucrurile. A venit si prima vineri, ziua de iesit, pe care mi-am petrecut-o in ambianta de fumatori, cu uischi si fara pic de pofta de tigara. M-am bucurat nespus si desi e doar a 2-a saptamana de nefumator sunt convinsa ca e definitiv si irevocabil. Poate ca voi mai avea momente de panica sau criza, momente in care voi avea pofta de a trage nicotina si cu siguranta voi mai scrie aici despre experientele mele din noua viata de nefumator.

Pana una alta recomand cu mare incredere, celor care vor sa se lase cu adevarat de fumat, Metoda usoara de a te lasa de fumat scrisa de Allen Carr, chiar da rezultate. Un mic avertisment: daca sunteti ca mine si va plac iesirile si compania prietenilor, in locuri pentru fumatori, la densing sau baruri, cu consum mai mult sau mai putin moderat de alcool este indicat sa ai bidon cu apa langa tine altfel risti sa ajungi in timp record intr-o stare euforica.

The post Primele mele zile de nefumator sau cum am invins nicotina appeared first on Laurabucur.ro.