Ne-am întors de 3 zile din Peninsula Pelion, din vacanța noastră de 8 zile, unde am trecut prin toate tipurile de vreme, așa că nu pot spune că mi-era dor de ploaie. Dar recunosc că, dacă nu era ea, nu aș fi cunoscut acest tărâm sălbatic, destul de puțin cunoscut, al Greciei.

Peninsula Pelion, ce am făcut și ce e de văzut acolo.

Trebuie să recunosc că în acest an am vrut musai o căsuță pe malul mării ca să nu mă mișc de acolo. Doar să zac. Că n-a fost așa, din cauza vremii, este altă poveste. Am ales pur și simplu la întâmplare, atât cazarea cât și zona. Știam doar că drumul este mai lung decât cel până în Thassos cu mașina, știam că plaja din fața locației e cu pietre, cu mulți țânțari și arici de mare, dar ne-am asumat. Fie ce-o fi, ne-am zis. Kamala Apartments se numește. Am făcut eu un filmuleț pe care l-am urcat pe youtube, AICI.

Ziua 1 – 23 iunie

Am plecat din București la 4 dimineața. Era răcoare. În Bulgaria, când am trecut pe lângă Sofia la bordul mașinii arătau 9 grade. Afară erau niște nori groși de ceață, parcă mergeam la ski nu la mare. Când am făcut popasul, realmente am dârdâit de frig. Am zis că nu-i panică, în Grecia e cald și soare.

Am ajuns la ora 16. Foarte funny a fost că în momentul în care waze – mulțumim Getuța – ne-a dus cu o precizie până la stațiunea-orășel, ne-am trezit în fața falezei. Fâșia de drum dintre mare și căsuțe era îngustă cât să încapă o masină de mici dimensiuni. Ne-am panicat, adică eu nu băieții. Am întrebat niște băieți care se plimbau cu scuterul și ne-au dus până la micul hotel Kalama Apartments. Stresul nu s-a oprit pentru că trebuia să traversăm un râu pentru a ajunge la locație și ghiciți ce? Podul pentru mașini era dezafectat iar trecerea se făcea printr-o groapă cu pietre. Am trecut cu bine dar nu fără emoții.

Pe cer erau nori.

Ziua 2 – 24 iunie

Ne-am trezit cu nasul în mare. Ne-am făcut cafea și am explorat puțin plaja. Frigul de afară m-a făcut să-mi doresc să intru în casă. Am decis să plecăm să vizităm pentru că prognoza nu era îmbucurătoare.

Am fost la Volos și la Argalasti. Am scris AICI despre această zi.

Ziua 3 – 25 iunie

Soare cu dinți. Am decis să mergem la plajă și prin împrejurimi. În această stațiune cu numele Kalama erau doar 2 taverne și o cafenea. O plajă amenajată, foarte îngustă, în fața uneia din taverne, unde am mâncat în fiecare zi la prânz. Seara ieșeam la cafenea pentru ceva lights, o  felie de pizza sau salată. În rest nimic. Nici măcar un mini market. Dimineața venea o mașină cu produse de brutărie, pâine, plăcinte cu spanac și brânză și/sau covrigi. Mai trecea zilnic și o mașină cu fructe și legume.

Mi-a plăcut la nebunie sălbăticia locului. Mă gândesc că nu e chiar o plăcere să locuiești acolo, dar ca turist, cu copii sau care caută o oază de liniște, e minunat. Seara, când ne întorceam spre casă, mergeam prin stufăriș și măslini. Ne auzeam pur și simplu pașii. O liniște serenă. Doar zumzet de cicade, zi și noapte.

În această zi am profitat de puținele raze de soare și nu am dus fetele la prânz la culcare. De fapt în toată această vacanță le-am lăsat să facă ce vor ele. În curtea de la Kalama este loc de joacă și s-au jucat în voie cât au vrut, s-au dat în leagăne, în tobogan și pe niște sfori cu inele.

Spre după-amiază s-a întețit vântul și au apărut nori de ploaie.

Ziua 4, 5 și 6 – 26, 27, 28 iunie

Ploaie mocănească. Frig de-mi clănțăneau dinții. Auzeam că toată Grecia, inclusiv România, e cuprinsă de ploi. În Halkidiki apele luaseră mașini. Am decis să plecăm să vizităm peninsula, să vedem ce ne oferă cu ploi cu tot.

Am purces către Platania, o plajă pe aceeași coastă de vest. Din păcate ploaia nu prea ne-a dat de ales. Ne-am adăpostit la o tavernă unde am luat prânzul. Nu vedeai țipenie de om. De fapt văzusem 3 mașini cu număr de România dar unde erau ascunși oamenii nu știu.

După ce am luat masa am plecat către un oraș de munte: Milies. După multe serpentine scurte am oprit în stațiunea montană unde pentru moment erau doar câțiva stropi de ploaie. Oprisem fix în fața unei cafenele cochete, gen 5togo la noi. O minunăție de cățel trona în fața cafenelei, fetele s-au jucat puțin cu ea. Apoi am plecat să vedem biserica veche de peste 300 de ani și un muzeu tradițional. Ambele erau închise pentru că era trecut de ora 2. Am admirat ferestrele, casele de piatră în trepte, am mirosit parfumul pinilor și ne-am bucurat de priveliștea amorțită, fără picior de om, prin stropii de ploaie. Făceam poze și ne amuzam de figurile noastre înfrigurate de parcă am fi fost într-un început de toamnă.

Poze am postat mai multe pe pagina de facebook, adică AICI.

Ziua 7 – 29 iunie

Prima zi cu soare fără nori și ploi. Aveam deja în plan să mergem pe coasta de est a peninsulei Pelion, la celebra plajă Agios Ioannis. A fost un drum cu adrenalină dar superb. Multe serpentine, abrupte și înguste, plin cu hortensii de toate culorile. Casele și peisajele uluitoare. Ultimii 2-3 kilometri am crezut că nu mai ajungem. Se vedea plaja dar panta era foarte înclinată. Am descoperit o plajă superbă, cu oameni puțini, apă de cristal chiar dacă nu pietre. Ne-am petrecut o zi minunată, prima cu soare fără ploi și nori.

Ziua 8 – 30 iunie

Prognoza meteo era din ce în ce mai bună așa că am decis să testăm și plajele de la noi, din Kalamos. Din păcate, pe plaja din fața hotelului nostru nu puteam face baie, aricii de mare erau la ei acasă. Dacă eu nu aș fi intrat chiar și cu papuci speciali, atunci nici fetelor nu le puteam cere asta.

Am descoperit plaja mică din fața celei de a doua taverne. Eram singuri acolo cu 6 șezlonguri. Apa limpede, extrem de caldă, plajă cu pietricele dar și puțin nisip. Fetele și-au făcut de cap cu salteaua de apă, cu colace și aripioare, s-au jucat cu pietre, scoici și crabi.

Pe 1 iulie urma să plecăm dar gazdele de la Kalama Apartments au fost de treabă și ne-au oferit încă 2 zile de cazare gratuită. Am putut să stăm doar una, esențială. Am profitat și am făcut plajă iar seara am admirat apusul superb din Kalamos.

Am scris un text destul de lung, dar pentru că am fost întrebați de toată lumea cum a fost ”acolo”, în zona asta necunoscută a Greciei, am așternut pe blog impresiile.

Răspunsul nostru este: depinde ce-ți dorești. Noua ne-a plăcut mult Pelion. Nu mai suntem de nopți pierdute, avem copii, căutăm liniște și pace. Am descoperit un tărâm fabulos, cu multe surprize frumoase, cu apus superb și oameni calzi. Sătucul Kalamos, unde aveam noi cazarea, este un loc parcă uitat de lume, un loc secret ascuns în văzul lumii.

Aici am descoperit crabii din scoici, aricii de mare și călugărițele (insecte). Aici am văzut drumuri sinuoase, înguste doldora de hortensii colorate. Aici muntele chiar sărută marea, cum se spune. Priveliștea de sus, de pe munte, te lasă fără răsuflare, parcă ai vedea harta Greciei. Chiar nu a contat că nu am avut magazine cu suveniruri și plaje cu nisip fin. Nu am auzit limba română 8 zile și tare reconfortant a fost. Și, un fapt care a contat pentru mine mult, a fost că l-am avut pe tata cu noi și sper din tot sufletul că s-a simțit bine cu noi.

Acestea fiind zise, sper că, citind aceste rânduri, să închideți ochii și să vă lăsați purtați de valurile mării de cristal, să amușinați mirosul de pin și sare din peninsula Pelion a Greciei.

Mai jos las și filmulețul cu micuța plajă din fața hotelului nostru.

The post Mic jurnal de călătorie în 8 zile în peninsula Pelion – Grecia appeared first on Laurabucur.ro.

Ieri, adică în prima zi de vacanță aici, vremea a fost nepotrivită pentru plajă așa că am pornit să vizităm orașul Volos. E mai departe de locul în care stăm noi, la câțiva kilometri. Am descoperit un oraș portuar foarte fain, cu centru universitar și aeroport chiar. M-au fascinat mult străduțele înguste cu aer medieval. Am băut aici cel mai mare caffe latte și am mâncat una din cele mai bune înghețate.

Fiind duminica nu era nimic deschis, nici măcar un Lidl. Norocul meu sau al băieților, nu știu, că altfel luam la rând magazinele. Plimbarea a fost tare faină așa cu câte un strop de ploaie aici, cu câte o vitrină de admirat colo, ca să nu zic cât de faină e piațeta unde e catedrala/biserica lor.

Apoi am mers să mâncăm într-un sătuc uitat de lume, Argalasti îi spune, cu clopotniță și oameni uitați în timp. Ghiciți ce m-a uimit? Aveau o expoziție de fotografie deschisă chiar lângă terasa unde am luat prânzul. Un birt ordinar de altfel.

Vă las cu bine și cu poze. Sper să se îndrepte vremea să facem și noi totuși plajă.

PS: Am avut zi de plajă bună azi. Dar trebuie musai să vă povestesc într-un articol viitor locul în care am avut cazare. Uitat de lume e puțin spun. Și cu câte vietăți ciudate am făcut cunoștință.

Acestea fiind zise, vă las cu rugămintea că dacă vreți să aflați ce se mai întâmplă aici să dați subscribe la blog, să primiți primii newslettere și să dați și un like pagii de facebook, stil de mamă. AICI.

The post Volos – un oraș al Greciei mai puțin cunoscut appeared first on Laurabucur.ro.

Tuna si fulgera. E noapte si se aud doar picaturile de ploaie combinate cu respiratia regulata a minunilor de langa mine. Simt in nari un aer incredibil de proaspat.

Ploua in Grecia, va vine sa credeti? Mai exact in Thassos unde venim a patra oara in concediu si cred ca e prima oara cand ploua. Mai avem doar cateva zile de stat iar vremea a fost perfecta, inclusiv aceasta ploaie. Nu stiu cum va fi maine dar acum e minunat ce simt.
Nu am scris vreodata din concediu, cu atat mai putin cu cat aici e wifi-ul enervant de slab, nu se deschide nicio pagina cu nimic. Acum e 3 dimineata si se misca mai bine.

Am luat bilete tarziu, aproape credeam ca nu o sa mai plecam la mare cu fetele, cel putin nu in iulie. Nu am mai facut figuri la cazare, desi as fi vrut ceva langa plaja, am gandit ca aia e, m-am resemnat la gandul ca o sa ne trambalam iar zilnic cu soarele in cap casa-plaja, plaja-casa. Nu avem nicio masa inclusa. Surpriza placuta a fost ca drumul pana la plaja buna este chiar aproape. Apartamentul marisor, terasele largi, o curte imensa plina de flori colorate. Din fata vedem marea, din spate muntii. Dimineata stam spre munti, ascultam cantecul cicadelor si ne bem cafeaua cu aroma de casa noastra.
Am plecat cu inima stransa, in saptamana dinaintea plecarii fetele mi-au fost amandoua cu febra, verdict: rosu in gat. Noroc ca medicul nostru de familie ne recomanda inghetata. Eva a fost ok, cu Mia am plecat cam la limita, dar multumesc lui D-zeu a fost foarte bine pana la urma.
Desi nu ne-am vorbit, am lasat fetele sa cam faca ce vor, fara program prestabilit, fara impuneri de somn, de masa sau baie. Doar expunerea la soare am controlat-o.

(Mi s-a facut putin racoare, ce bine e!)

Azi s-au culcat dupa 12, dar ce? Ne grabeste cineva dimineata? Cum o fi. Nu le-am zorit nici la aerosoli, nu le-am zis nici la pranz sa doarma daca nu au vrut. Dar tot au picat de somn pana la urma. Le-am dat inghetata si la 11 noaptea, nu e tragedie. Dar stiti ce frumos ne-am inteles cu ele? Au fost cooperante si linistite (ma rog, oarecum).

Le-am lasat sa faca ce vor, cu limite desigur, dar am fost mult mai zen cu totii. Nici noua nu ne-am impus ceva, am lasat sa curga timpul cum a vrut el, fata sa ne intrebam in ce zi suntem ci doar unde avem chef sa mergem si ce avem chef sa facem.
Mai avem doua zile si sper sa fie tot asa. Ne vom reveni mai greu acasa, probabil, dar cel putin nu a fost o vacanta cu hais si cea. Thassos e o insula frumoasa, o recomand cu drag si acum chiar daca e plin de romani, ma straduiesc sa ignor. Altadata ma mai simteam ca la Mamaia dar acum nu m-a deranjat. Imi pare rau ca nu am foarte multe poze dar asta din cauza ca mereu am avut cate ceva de facut.
Mai e un mare pacat, ca grecii astia habar n-au ce e mujdeiul de usturoi si mamaliga. In rest totul e bun. La capitolul supe/ciorbe stau prost dar m-am obisnuit, nici la fete nu m-am agitat cu acest fel de mancare.
Ce mai ador aici e inghetata si faptul ca o cupa e generoasa, nu zgarcita si stearsa de 10 ori de cuva ca la noi.

V-am facut pofta de Grecia? Sau de vacanta?

Va mai las cateva poze, desi pe multe le-am urcat deja pe facebook, dar rog sa scuzati textul fara diacritice, am scris noaptea la ora 3, sa scuzati eventuale greseli, mai ales de configurare pe blog (e prima oara cand postez din telefon).

Si va invit sa dati subscribe pentru viitoare articole si like la pagina de facebook, stil demama.

The post Un concediu neplanificat poate fi cheia unei reusite appeared first on Laurabucur.ro.