Așa arată o dimineață de 2018 în Vama Veche. Acum vreo 15 ani aș fi fost poate pe plajă, cântând și râzând sau admirând răsăritul, meditând la acest miracol al vieții, al existenței noastre inefabile. Acum e liniște în capul meu și e nemaipomenit.

În cameră ai mei dorm, încă. Se aude respirația regulată și liniștită a fetelor. Eva și-a dorit să mergem de 1 iunie la Vama Veche așa că le-am îndeplinit această dorință. Sunt fericite. Le văd, le simt, mi-o spun.

Vama e aceeași pentru mine, nu e „stricată” cum se spune. Este același loc în care merg de plăcere și mă bucur că nu sunt în altă stațiune de pe litoralul românesc. Nu zic că e aceeași, dar nici nu fac parte din cei care spun că “Vama nu mai e ce-a fost”. Ba da, Vama e ce e cu schimbările ei inevitabile, cu lucruri mai puțin plăcut, urâte chiar. Dar e același loc cu muzică faină, cu oameni cool care cred eu că gândesc mișto, tineri care știu să danseze și oameni ca mine veniți cu copii cu tot. Nu zic că în Vamă nu e kitsch, e și el pe aici dar tot primează acel “altceva” pe care nu cred că-l găsești în altă parte.

A da, ce e cu adevărat enervant e faptul că a devenit un lux să vii în Vamă. Începând cu cazarea, unde se practică niște tarife de hotel de 5 stele la niște amărâte de pensiuni, până la o înghețată pe băț de 15 lei. Am fost șocată când mi s-a cerut în market 30 lei pe 2 înghețate pe băț.

Vama Veche e foarte scumpă.

La restaurante nu scapi fără 150 lei minimum o familie de 4, din care 2 sunt copii. Fie că ești la Corsaru, la Bolo sau la Frontiera. Apogeul este atins la prețul pentru șezlonguri care în weekend se închiriază cu 25 lei bucata și nu ai nici măcar o amărâtă de măsuță.

Un lucru îmi este clar, să vii la Vama Veche este un lux, dar e un lux care încă îmi place și unde vin de plăcere cu familia.

În pofida unui scurt incident, de tipul “Mamaia”, tot aici aș reveni în escapadele de weekend. (La un moment dat, pe plajă, m-au flancat 2 grupuri, unde fiecare își agățase câte un radio de umbrela. Au dat tare ca să audă fiecare muzica lui. Apoi am mers, i-am rugat frumos pe oameni să dea mai încet și au înțeles). În pofida a tot ceea ce se spune despre acest loc, eu tot aici aș veni și recomand și celor care nu au curajul. Poate că nu e de mers în plin sezon, dar acum, de 1 iunie, a fost perfect.

Mai jos este ce vedeam de la balconul camerei. Mă declar mulțumită de cazarea de la Casa Sunshine, chit că am dat 180 de lei/noapte, dar a meritat. Foarte curat, curte îngrijită iar gazdele primitoare. Am primit chiar și un extra pat în a doua noapte.

Dacă v-a plăcut acest articol sau vi s-a părut util, m-aș bucura tare mult să dați subscribe aici pe blog și like paginii de facebook stil de mamă, adică AICI.

Text de Laura Bucur

The post Vama Veche: un lux în care vin mereu de plăcere cu copiii appeared first on Laurabucur.ro.

1 mai 2015. O zi rotundă ca cifra vârstei mele. Nu mă credeam în stare vreodată că am să pot pronunța numărul de ani, nu reușeam nici măcar să mă gândesc la ei. Mi se pare mult în comparație cu felul în care mă simt. Și mă simt împlinită. Am depășit cu brio momentul. A fost o zi minunată, rotundă, cu soare, frig, aventură și râsete. Am plecat spre Vama, cum zice L cel mare, adică fără „ă”, pe o autostradă aglomerată așa cum prevăzusem dar s-a mers, nu au fost blocaje. Am făcut o escală în 2 mai. Lume, lume, foarte multă lume. Aproape că uitasem. Era soare și vânt puternic și coafura a rezistat. Ne-am plimbat puțin, am admirat marea, ne-am urcat în mașină și am pornit spre Kaliakra să mâncăm scoici. După ce am trecut granița, am mai mers câțiva kilometri și s-a întâmplat ceva ciudat. Din depărtare se vedea cum înaintăm către o pâclă, un văl opalescent ciudat, parcă intram în zona crepusculară. Și uite așa a fost tot drumul și toată perioada cât am poposit la ferma scoicilor, am mancat în aer liber și dens, cu mainile tremurânde, într-un frig de toamnă târzie și lume ca la balamuc, preponderent români. Mâncarea a fost gustoasă și foarte ieftină într-adevăr. O supă de pește delicioasă la fel și scoicile mele în sos de vin. În schimb frigăruile de midii reci, garnitura de mazăre cu porumb rece și direct din conservă, iar creveții minusculi gătiți pane. Am plecat zgribuliți direct spre Vama, unde ne aștepta un soare primitor, atmoferă faină, cu dans și voie bună. Am halit un desert la Corsarul, apoi am zăcut cu o bere (doar eu desigur) pe nisip. Sincer nu-mi mai venea să plec de acolo, dar sigur nu mai găseam locuri, totul era înțesat de lume. Ce-am putut constata în Vama, cel puțin așa din perspectiva celui care era doar in vizită la început de marea bețivăneală, era că lumea era veselă și pusă pe chef dar cu mult bun simț, așa ca-n vremurile vechi din Vamă cu lume mișto. Se înserase. Fetele obosiseră. Ne-am întors în București pe un drum liniștit. Am re-culcat fetele, apoi am mai stat puțin noi doi, singurei. A fost o zi plină și frumoasă.
1 mai rotund.

Mulțumesc pe această cale tuturor celor care mi-au adus urări calde de ziua mea. Am fost indulgentă, recunosc. Nu suportam ideea ca apropiații să-mi spună „la mulți ani” doar pe facebook, nici măcar prin sms. Da, e o variantă ideală pentru cei cu care nu ai treabă, dar ca un prieten să nu pună mâna pe un telefon și să-ți spună prin viu grai ce-ți dorește mi se pare de 2 lei. Totuși, am reușit să răspund măcar printr-un like, am răspuns la sms-uri, am returnat apelurile ratate, deci vă mulțumesc. M-am simțit minunat, așa ca vârsta mea. 

Îmi doresc să fiu sănătoasă și să îmbătrânesc frumos, să-mi văd fetele crescând și să mă bucur cu omul pe care-l iubesc de zile liniștite. Doamne ajută!

PS: Drumul prin Bulgaria era plin de lilieci, arbustul zic. Așa că mi s-a mai împlinit o dorință, aceea de a avea de ziua mea un buchet imens de liliac parfumat. Și așa a fost.

MULȚUMESC Gabriel pentru minunatele clipe surprinse de ochiul tău ager și performantul aparat foto.

The post 1 mai rotund appeared first on Laurabucur.ro.

The post Sea, sun, beach, Vama Veche in April appeared first on Laurabucur.ro.