*Într-una dintre seri Eva (+7 ani) m-a întrebat dacă Mia (+4 ani) doarme toată noaptea. I-am răspuns după o mică pauză pentru că nu înțelegeam motivul întrebării ei. Draga de ea voia să știe dacă sora ei se mai trezește noaptea, asta după ce nu a mai supt de 4 luni.

*La o lansare de carte m-am întâlnit cu mai multe mame – bloggeri. La un moment dat, printre alte discuții legate de bebelușeală, am afirmat cât se poate de firesc că eu nu mai alăptez. M-a cam luat prin surprindere, recunosc, răspunsul meu natural dar reacția celorlalte mame a fost unanimă: Cum am reușit să o înțarc la 4 ani? A fost greu? Ușor? Cum? Prin ce metode?

1 an de zile muncă de lămurire

Pe 16 februarie am încheiat odiseea alăptatului după 7 ani. Voiam să scriu despre asta, să închei cumva cercul articolelor despre cum a fost alăptatul la noi, dar am așteptat puțin să văd mai întâi cum decurge acest proces. Pentru că da, am avut mari emoții și e normal.

Probabil că susținătoarele alăptatului prelungit și consilierii în alăptare se vor mira de data exactă și, la fel de probabil, că nu vor fi de acord cu mine că am întrerupt așa, brusc. La fel cum cei aflați de cealaltă parte a baricadei vor exclama stupefiați „Cuuum? 7 ani de alăptare?! Măiculiță…”

Da, 2 ani pe cea mare, 1 an de pauză cât am fost gravidă, apoi 1 an de tandem și încă 3 cu cea mică.

Întâi de toate alăptatul nu a fost sistat brusc. Înțărcarea și munca de lămurire au durat circa 1 an de zile. Nu am vrut să pun presiune, nu am vrut să se simtă nici copilul respins, dar nici eu să-mi fac procese de conștiință, cum am pățit cu Eva.

Timp de 1 an am vorbit cu Mia despre asta. Despre faptul că vreau să fie pregătită atunci când ne vom opri din  alăptat, că a crescut suficient de mult încât să nu mai sugă la sân, că-mi doresc mult să doarmă liniștită noaptea, la fel cum și eu am nevoie de somn pentru a putea fi om cu mintea limpede a doua zi. Că are nevoie de mine și sora ei mai mare seara, la culcare. 4 ani de zile am adormit-o pe Eva stând cu spatele la ea.

Treptat, a ajuns să înțeleagă, nu mai nega, nu mai riposta. Stabilisem împreună ca ziua ei să fie pragul de trecere într-o nouă etapă. Evident că aveam emoții pentru că știam că se va opune iar eu trebuia să rămân pe poziții. Mi s-a părut important să înțeleagă faptul că promisiunea este promisiune și că trebuie să ne respectăm reciproc dacă așa am stabilit.

A venit și ziua zero

Cu cât se apropia mai mult ziua ei cu atât discutam mai des cu ea despre oprirea alăptatului. A venit și ziua ei, ne-am întors de la petrecere și ne-am băgat în pat. Pe sora ei am rugat-o să doarmă cu taică-su cât va fi nevoie.

A început să ceară. I-am amintit de promisiunea făcută. A tăcut o vreme dar se frichinea. A cerut iar de data asta cu promisiuni că va fi doar un pic, doar o zi, că mă iubește și așa mi-o arată ea. Se pricepe la tactici nu zic nu, dar i-am explicat cu răbdare că e suficient să dormim și doar îmbrățișate.

Apoi a plâns. Mult. Mi se rupea inima. Iar ea era ruptă deja de somn. Într-un final am adormit strâns îmbrățișate. S-a mai trezit peste noapte, nu mai țin minte de câte ori, dar la fiecare trezire plângea și insista. O linișteam, o mângâiam, o pupam și adormea din nou în brațele mele.

A doua noapte s-a repetat scena, dar insistențele au fost ceva mai scurte.

A treia noapte a mai plâns un pic, dar ne-am pupat și mai mult. Apoi gata.

Asta a fost tot.

Răbdarea este cheia

După cele 3 nopți mi-am dat seama cât de important a fost ca eu să fiu calmă și răbdătoare, să-i explic cu blândețe aceleași lucruri pe care i le-am tot zis 1 an de zile. S-o iubesc și să-i arăt asta. Acum doarme liniștită toată noaptea, dormim tot împreună dar are și sora ei dreptul la fața mea o dată la 2 zile.

Nu s-a schimbat cu nimic fetița mea. E același copil vesel, pus pe poante, sensibil și iubăreț. Frumoasă nu mai zic.

Mai multe articole despre alăptarea la noi găsiți mai jos:

Primul articol despre alăptare.

Relactare la primul copil.

Alăptarea în tandem.

Frustrări în alăptare.

Diferențe în alăptare a doi copii de vârste diferite.

Alăptarea după 6 ani.

Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați subscribe la blog, să primiți primii newslettere și să dați și un like pagii de facebook, stil de mamă. AICI.

Sursă photo Unsplash.

The post Cum am încheiat odiseea alăptatului după 7 ani sau înțărcarea cu blândețe appeared first on Laurabucur.ro.

Despre alăptatul celei mari am mai scris, a fost un drum anevoios, care a început cu lacrimi, dar a fost frumos, am scris AICI despre asta. Cu Mia a fost un traseu lin. Voiam să scriu aici despre asta pentru că azi noapte m-a surprins cu un moment în care a supt exact ca atunci când era prunc și mi-a fost foarte dragă. Revenind la cei 3 ani de alăptat, au fost și momente grele și încă sunt. O să menționez câteva dintre acestea: cel mai greu e când o paște o răceală pentru că noaptea nu se dezlipește de sân și mă epuizează și fizic și psihic. În același timp, mă bucuram enorm că alăptam în desele momente cu spitale și boli pentru că atunci nu mănâncă nimic mititica, iar laptele meu era singura sursa de hrană și de alinare.
Sunt relativ grele momentele de adormire seara pentru că de aproape 3 ani sunt nevoita s-o tratez cu spatele pe Eva. Și saracuta, ea e singura care-mi spune că abia așteaptă să nu-i mai dau sân Miei. Mai sunt dificile momentele de dimineață, fix când sună ceasul sau cu puțin înainte, Mia vrea alăptat și mă ține cu jumătățile de oră ceea ce e neplăcut atunci când mai strigă și vezica ajutor. Ar mai fi și momentele nocturne de suzetare, are un soi de agitație la mâini care-mi pune nervii la încercare. Tot în această categorie ar intra și faza cu bluzele care sunt lălăite mai toate la guler.
În rest e bine, e minunat, de fapt. Stă la grădiniță fără probleme o zi întreagă, în wk adoarme liniștită cu tati daca eu nu sunt acasă. Seara nu am lipsit deci nu știu cum ar fi pentru că de 3 ani doar eu o adorm, la sân evident. Mănâncă binișor, nu e genul Evei pofticioasă dar nu mă plâng. Afara nu mai trage de bluză. Aa, când mergem cu mașina la un drum mai lung și dacă e odihnită cere insistent țiți. Atunci trebuie să oprim, să mă strecor printre scaune în spate și s-o calmez.

Vreau o înțărcare blândă

De 1 an de zile mi-am propus s-o întarc, dar știu că nu vreau ceva forțat. Vreau o înțărcare cât mai blândă care să nu ne afecteze pe niciuna dintre noi. Mia e genul de copil care încă nu acceptă ușor schimbările sau ceva impus, are personalitate puternică și nu aș vrea să-i smulg cu forța ce avem doi două. Cu siguranță am să povestesc aici, pe blog, cum a decurs întârcarea Miei.

PS: M-a bucurat disclaimerul pe care l-am văzut zilele trecute pe TV, cum că se recomandă alăptarea exclusivă a primelor 6 luni din viața bebelușului.

The post Alăptatul, povestea mea de 6 ani appeared first on Laurabucur.ro.

Bună dimineața.

The post Pic of the day appeared first on Laurabucur.ro.

Ce-ar fi sa mai las moda deoparte si sa mai scriu despre copila mea minune care a implinit 10 luni si jumatate si imi implineste viata. Pe 24 martie face 1 an si chiar daca timpul trece fantastic de repede, fiecare zi, fiecare clipa mi-a adus o bucurie. Parca mai ieri ne chinuiam cu alaptatul, nu stiam cum s-o adorm si ce sa-i facem cand avea colici iar astazi, ne hraneam reciproc, eu o alaptam iar ea imi dadea sa musc din morcovul ce i-l dadusem inainte.

Chiar daca nu-mi place sa recunosc, Eva mea nu mai e bebelus, are gesturi si reactii de om mare. Radem impreuna, vine sa ma imbratiseze si sa ma pupe, imi da tot ce tine in maini sau tot ce apuca, imi atrage atentia, este pofticioasa si vrea tot ce manancam noi…nu stiu altii cum sunt dar, vorba lui Creanga, a mea este a mea si e cea mai buna. Merge de-a busilea si e cea mai draguta din lume, se catara peste tot, imi cotrobaie prin sifonier, mananca finger food pentru ca asa am invatat-o si drept urmare musca de-a binelea din mar, din ardei, din morcov sau orice altceva ii dam si poate fi tinut in mana. Dar cel mai frumos lucru din lume e atunci cand imi zambeste larg cu gropita ei din obrazul drept si isi dezveleste cu mandrie, parca, cei patru dintisori, doi de sus si doi de jos. I-au iesit destul de tarziu, dupa 8 luni si faza faina a fost cu primul incisiv. Eu o verificam de zor la gingiile de jos, pentru ca acolo citisem si mi se spusese ca vor iesi primii, si cand colo, intr-unul din jocurile noastre, il observ pe cel de sus ca erupsese. Nu pot sa descriu ce frenezie ma cuprinsese. Eram doar noi doua acasa si imi venea sa sun pe toata lumea sa spun ca i-a iesit primul dinte fetei, am fost la un pas sa scriu chiar si pe facebook. Mamele stiu despre ce vorbesc. Eram fericita. A urmat cel de jos, apoi iar cel de sus si ultimul jos. Au iesit toti intr-un timp relativ scurt si fara probleme. Auzisem tot felul de povesti urate si stresante cu privire la starea bebelusilor atunci cand le erup dintisorii, similara cu cea a colicilor. Dar la Eva a fost relativ usor, poate doar putin mai nelinistita si cu mult chef de tzatzica. Aaaa si cel mai important, contrar altor afirmatii, nici macar un pic nu-i simt dintisorii atunci cand alaptez. Deci dragi mamici, nu va sfiiti sa continuati alaptarea chiar daca au iesit dintii bebelusilor.

Pare usor, dar nu e deloc atunci cand ai un copil si marea provocare e ca de fapt atunci cat timp e bebelus singura preocupare a parintilor este de a manca, de a uda scutece si de a dormi. Cu cat incepe sa creasca realizezi ca de fapt incepi sa-l cresti, sa-l educi si sa-i modelezi caracterul, misiune extrem de importanta pentru viata lui de adult.  Noi in continuare practicam cosleepingul si da, stiu ca sunt multe voci impotriva dar pentru noi este foarte frumos si a fost convenabil in primele luni de viata si mult mai multe voci spun ca dormitul impreuna ajuta sa creasca copilul independent si cu incredere de sine. In continuare alaptez si intentionez sa continui pana la 1 an, sa vedem ce se va intampla dupa. Ma gandesc de multe ori cu strangere de inima ca voi incepe munca si ca voi fi nevoita sa stau despartita de ea cateva ore bune pe zi. Pana una alta prefer, momentan, sa ma bucur de fiecare zi alaturi de minunea mea.

The post Zambetul de milioane al copilei mele appeared first on Laurabucur.ro.