Florina scrie pe blogul cu același nume, Florina Badea – blog de viață sănătoasă, de peste 2 ani și promovează stilul de viață sănătos în familie. Are două fete ca și mine, una de 8 ani și una de doar 1 an. Este înaltă, frumoasă și foarte naturală. Eu am urmărit în special articolele ei despre călătoriile cu copiii, dar mi-au plăcut mult și cele 3 articole despre amenajarea noii ei case. Într-un stil, ați ghicit, simplu și curat.

Florina este Ambasador al mișcării Food Revolution, inițiată de Jamie Oliver în întreaga lume, care face educație pentru o alimentație sănătoasă. De asemena, este Health Coach cu certificat internațional, concepe și ține ateliere de nutriție pentru copii și părinți, este consultant în comunicare.

Dacă elimini toate aceste titulaturi descoperi în Florina un om tare bun. Eu o știam de la întâlnirile din comunitățile de parenting, apoi am cunoscut-o personal la una din reuniunile pe care le organizează, Mama Time Out. Ne-am împrietenit pe loc. Încântată de felul ei frumos de a fi, i-am propus să vorbească la mine pe blog despre minimalismul din viața familiei ei. A acceptat pe loc.

1. Cum ți-ai descrie relația cu minimalismul, având în vedere ultimele transformări de decor al spațiului tău de lucru de acasă? 

Ah, este o relație pe care o dezvolt în ultimii 3 ani, de când mi-am schimbat foarte mult viața, ca urmare a deciziilor profesionale pe care le-am luat. De la an la an simt că relația noastra se întărește.

Anul acesta am avut ocazia să fac transferul către o altă casă, unde am luat doar lucrurile care îmi trebuie. Este uimitor cum respir un alt aer și ce proaspăt este! Nu am obiecte inutile de care să mă încurc. Nu mai păstrez lucruri pe ideea că poate îmi vor plăcea mâine. Decid pe loc ce fac cu ele. Orice amânare duce la sufocarea spațiului.

2. Ce impact poate avea asupra copiilor o viață ghidată după aceste principii? 

Este interesant pentru că încep și ei să se întrebe dacă e musai să aibă acel ceva. Selectarea obiectelor, prioritizarea, alegerile făcute pe principiul puțin și bun sunt și pentru ei provocatoare. Important e să le explicăm de ce nu cumpărăm papucei de plastic și mai bine punem bănuți mai mulți din pusculiță pentru săndăluțe de piele, de exemplu.

3. Îți place mult să călătorești, mai ales cu copii, aplici reguli minimaliste și când vine vorba de bugetul alocat călătoriilor? 

Clar. Absolut. Facem bugete împreună, în ultima vreme. Știm că avem alocat un procent pentru mici răsfățuri, însă nu ne întoarcem cu zeci de obiecte care să nu își găsească locul în casă ulterior. Luăm fiecare maximum 1 obiect și 1 cadou simbolic pentru cineva, un prieten drag.

Apoi, selectăm obiectivele după o cercetare minuțioasă și nu mergem doar să bifăm tot. Ne place să gustăm bucătăria locală. Aici se duce mare parte din buget. Nu ne sufocăm de papornițe inutile, mai ales pe plajă. Nu mâncăm pe plajă. E doar loc de distracție.

4. Și despre mâncare puțin, îți place să mănânci la un restaurant sau să prepari singură mesele? 

Ah, ambele. Mi-ar plăcea însă să am un bucătar personal, căci de multe ori mă mai culc pe-o ureche acasă. Atunci devin mesele mai monotone. Și mă trezesc.

Când călătoresc, vreau să știu bucătăria locală, ce e specific, clar, aleg și street food. Acasă însă e cel mai safe și sănătos, pentru că noi controlăm ingredientele și nu mai gătim de mulți ani cu glutamați, nu mâncăm mezeluri, în casa noastră nu există sucuri. Sunt câteva exemple.

Am redus și zahărul destul de mult. Beau cafea fără zahăr. Momentan sunt și în proces de a elimina laptele. Dar nu mă fandosesc în țări în care am opțiuni limitate și nici în vizită la mama.

5. Ce părere ai despre reciclarea obiectelor personale? 

Este interesantă. Dacă te referi la obiecte de îmbrăcăminte, am dăruit multe lucruri și am purtat lucruri primite sau cumpărate de la alte persoane. Cred că durata lor de viață poate fi mai lungă, dacă vrem. Dar am dăruit și alte obiecte și, de asemenea, am primit. Decorațiuni sau obiecte pentru bebeluși: cărucioare, pătuț, cântar, sterilizator. Este un adevărat trafic între prietene cu asemenea obiecte. La bebe 2 am cumpărat doar țarc și scaun de mașină. Mafia mămicilor a sărit în ajutor.

Pe Florina o puteți urmări pe blogul ei sau pe pagina de FB, adică AICI.

Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați like și paginii FB a blogului meu de stil de mamă. AICI.

PS: Toate fotografiile aparțin Florinei din cadrul proiectului personal ”Casă nouă”.

The post Un amestec delicat de maternitate și minimalism cu Florina Badea appeared first on Laurabucur.ro.

Într-o eră a consumerismului, mă bucură faptul că există tot mai mulți oameni, români, preocupați de acest aspect, al consumului moderat. Și pentru că la începutul lunii ianuarie am declarat că voi vorbi despre minimalism sub diferite aspecte, azi vă voi povesti despre minimalismul în alimentație.

O am invitată de Ioana Dumitrescu de la East of Kitchen.

Food stylist, blogger, mamă și fotograf, Ioana este tot una din ultimele mele descoperiri – Diana de la Fine Society a vorbit despre ea într-un articol și am reținut. Ioana are cont de Instagram ce merită urmărit, are cont de Pinterest cu multe, multe poze inspiraționale și blog, desigur.

East of Kitchen a luat naștere în 2014 din pasiunea Ioanei de a găti și de a împărtăși mesele frumos aranjate de ea. Talentul se pare că s-a transmis din generație în generație și sunt șanse mari să fie transmis mai departe fiicei ei care acum are 5 ani.

Ioana are o relație plină de respect cu alimentația sau cel puțin asta transpare din cuvintele ei, iar valorile ei minimaliste le aplică în viața de zi cu zi împreună și cu fiica sa.

1. Cum ți-ai descrie relația cu minimalismul?

Cred că cea mai bună expresie pentru a descrie relația mea cu minimalismul este “Work in Progress”. Aspir.

2. Aplici valori minimaliste atunci când cumperi sau gătești?

Atunci când achiziționez haine, accesorii, produse cosmetice sau obiecte de design încerc să am o abordare etică și responsabilă a cumpărăturilor. Mă interesează de unde provin, cum au fost realizate, sustenabilitatea producției și ce impact are aceasta asupra mediului, dacă drepturile lucrătorilor au fost respectate și totodată, pe cât posibil, nu cumpăr ceva decât dacă chiar am nevoie de acel lucru.

În ceea ce privește gătitul, formula pe care o folosesc pentru a nu risipi mâncare, sună cam așa:

• La sfârșitul săptămânii fac un plan cu mesele de peste săptămână și implicit lista de cumpărături în funcție de plan, în așa fel încât să nu cumpăr decât strictul necesar.

• Atunci când legumele încep să-și piardă din prospețime, le folosesc pentru a face bază de supă pe care o congelez sau fac un suc proaspăt.

• Cu fructele procedez într-o manieră similară, devin ingrediente pentru sucuri, iar pe unele le congelez porționate pentru a le folosi mai ușor în smoothie-uri.

Și pentru că atunci când ai copii, munții de jucării acumulate pot căpăta proporții colosale și în realitate, ei se joacă doar cu foarte puține dintre acestea, am fost în primul rând foarte atenți să cumpărăm pentru fiica noastră doar acele obiecte pe care le-am găsit folositoare sau care ne-au plăcut cu adevărat și am evitat pe cât posibil plasticul. Cărțile sunt singurele care nu se supun acestei reguli, am încurajat prezența lor în viața fiicei mele de când s-a născut și o fac în continuare, ea având deja o colecție frumoasă de care ne bucurâm în fiecare zi.

De când fiica mea este mai mare, am instaurat regula ca pentru fiecare jucărie nouă, trebuie să renunțăm la una veche pe care nu o mai folosește. Și cam de două-trei ori pe an, facem o selecție a jucăriilor, cărților și hainelor pe care nu le mai folosim și le donăm altor copii.

3. Ce rol joacă sustenabilitatea și gestionarea deșeurilor în relația cu alimentele?

În măsura în care este posibil, reciclăm tot ceea ce se poate recicla. Din păcate, în România sistemul de reciclare mai are drum lung până va fi la un nivel la care să fie accesibil și facil pentru întreaga populație, dar chiar și așa se pot face multe. Și pentru că am avut un experiment de succes împreună cu fiica mea plantând câțiva cartofi într-o jardinieră pe balcon și având o mini-recoltă de succes peste câteva luni, îmi doresc ca anul acesta să plantez mai multe legume și plante aromatice; intenționez să folosesc cojile și resturile de legume și fructe nepreparate termic pentru compost.

4. Îți place să mănânci la un restaurant sau să-ți prepari singură mesele?

Cel mai mult îmi place să gătesc acasă, dar mă bucur din când în când să merg la restaurantele mele preferate.

5. Ce sfaturi ai da oamenilor pentru a mânca mai simplu dar nu neapărat mai plictisitor?

• Să se intereseze despre sezonalitatea și originea produselor.

• Să încerce să cumpere cât mai multe produse alimentare neambalate sau dacă sunt ambalate, să conțină mai puțin de 5 ingrediente.

• Să înlocuiască supermarket-ul cu piața cât de des pot.

• Să investească în câteva cărți de bucate și/sau să urmărească bloguri culinare care li se potrivesc ca stil gastronomic; ai mereu ceva de învățat și găsești foarte multă inspirație din cărți și bloguri de gătit.

Mereu am avut impresia că în gastronomia românească legumele sunt folosite în feluri mai puțin variate și cred că de aici s-a ajuns foarte ușor la plictiseală; însă, în realitate, cu o vânătă poți face atât de multe preparate delicioase, e nevoie doar de puțină imaginație sau în lipsa acesteia, de inspirație.

6. Cum poți învăța oamenii să aprecieze frumusețea în alimentele simple?

Nu știu dacă se poate învăța din exterior, cred că de cele mai multe ori gustul pentru alimentele simple e în fiecare dintre noi, numai că uneori a fost acoperit de obiceiuri și gusturi noi, de multe ori artificiale. Nu cred că există vreun om care să nu culeagă un fruct copt direct din copac și apoi gustând din el, acest lucru să nu-i provoace o emoție puternică.

Cred că traiul urban răpește foarte mult din experiențele acestea și ar fi o idee bună din când în când să ne extragem din oraș și să încercăm să ne bucurăm de viața mai simplă de la țară. Noi mergem cât de des putem la o pensiune în Transilvania, unde gazdele au propria grădină de legume, iar mâncarea este preparată cu aceste legume. Pentru mine, bucuria de a mânca o masă cu legume proaspete, culese în dimineața preparării, este greu de egalat.

Sper că v-au plăcut răspunsurile Ioanei, eu una am să iau exemplu. Sunt câteva idei faine pe care le voi aplica și eu acasă la mine.

Dacă v-a plăcut articolul, vă mai aștept pe aici și vă invit să dați like paginii FB a blogului de stil de mamă, adică AICI.

The post Minimalism în alimentație / Cu Ioana de la East of Kitchen appeared first on Laurabucur.ro.

Și pentru că tot suntem în zonă, m-am gândit că ar fi util să anunț și să recomand, de ce nu, ultimele noutăți de deco style de la gigantul suedez.

Azi e miercuri, e zi de design și am ales câteva produse din noua gamă intitulată sugestiv minimalism cald. Nu vă îndemn neapărat la cumpărături, deși vă pun aici și 3 obiecte la reduceri pe care eu le-aș lua. Dar vă las mai mult pentru inspirație. Poate vreți să faceți ceva modificări sau îmbunătățiri prin casa voastră.

În magazin încă nu am ajuns, nu le-am văzut, dar pot spune că-mi place ce văd. Din punct de vedere cromatic, colecția e cumva cam prea rece pentru gustul meu, dar îmi place că transpar nuanțe rafinate de gri verzui. În același timp totul pare că e proapăt, verde cu parfum de primăvară.

Vă las mai departe cu imagini preluate de pe site-ul H&M deco.

The post Simplitate de la H&M în tonuri verzui appeared first on Laurabucur.ro.

Diana – Florina Cosmin de la Fine Society.ro

Acceptase și nu oricum ci cu mult entuziasm care pe mine sincer m-a copleșit.

De atunci tot scriu și rescriu acest început de material pentru că, trebuie să recunosc, parcă orice aș scrie despre ea nu i-ar face suficientă cinste. Am început s-o citesc pe Diana din luna ianuarie a acestui an și am mâncat cu ochii textele ei. Pentru că are un stil atât de frumos de a scrie că-ți taie respirația, o citești fără suflare. Parcă te teleportează în timp și în spațiu, parcă îți re-compune toate locurile și situațiile descrise și trăite de ea.

Treptat, am descoperit și afinitățile ei pentru lucrurile simple și fine, dar de o frumusețe care te molipsește. Apoi mi-am zis, mai mult în gând, ce frumos ar fi să-i aflu părerea despre ceea ce mă preocupă pe mine de când am intrat în acest an. Ca apoi să aștern aici pe micul meu blog de mamă, de stil de mamă.

La recomandarea Adinei Necula, mi-am făcut curaj și i-am scris. Răspunsul Dianei a venit aproape instantaneu, îmi accepta cu drag invitația.

Pentru cei care nu știu, Diana a fost redactor-șef la revista Forbes mulți ani, a avut rubrici în mai multe publicații, are studii de Diplomație și Relații Internaționale, a publicat o carte și a trăit în multe colțuri din lume. Acum scrie fascinant pe blogul ei FineSociety. Chiar vă rog să intrați și să-i descoperiți lumea.

Acum vă las în compania minunatelor lecții despre minimalism fin așa cum le vede Diana.

Cum ți-ai descrie relația cu minimalismul?

Este ca o dragoste care se întâmplă la a N-a vedere. Ca într-o comedie romantică în care te intersectezi cu cineva aproape zilnic, treci pe lângă el sau ea fără să bagi de seamă, iar la un moment dat realizezi că e iubirea vieții tale. Lăsând gluma, chiar așa a fost. Am privit inițial minimalismul cu un fel de curiozitate detașată, gândindu-mă că nu e pentru mine.

O vreme nu l-am înțeles, îl asociam cu austeritatea și cu lipsa de imaginație. Pe minimaliști îi vedeam niște oameni reci, sobri, fără sclipire, fără nimic, care vor să disciplineze totul precum creioanele într-o cutie: drept, aliniat la milimetru. Până când, treptat, am început să-mi dau seama că viața mea e un pic prea aglomerată și că trebuie să fac ordine. În haine, prietenii, obiecte, task-uri, scopuri, în toate.

A urmat o perioadă în care totul mă obosea, totul mi se părea „too much”, fiindcă era cu adevărat prea mult. Și țin minte că mi-am pus ca scop „Simplitate”. Îmi tot venea în cap acest cuvânt. Am început să citesc cărți scrise de japonezi, care mie mi se par cei mai senini în materie de ordonarea simplă și intuitivă a vieții, mi-au ieșit în cale informații, autori, idei. S-au aliniat lucrurile în mod firesc. Atunci mi-am dat seama că instinctiv eu sunt o minimalistă, că îmi priește de minune ideea de simplitate, că am căutat-o ani de zile, dar prin locurile nepotrivite. A fost ca și cum am ajuns acasă, un sentiment de ușurătate și seninătate pe care nu-l poți înțelege decât dacă l-ai trăit.

Reușești să aplici valorile minimaliste în viața de zi cu zi?

Da, chiar a devenit un stil de viață, dar nu mi l-am impus, vine instinctiv. Când găsești ceea ce ți se potrivește, curge totul lin. Nu „fără efort” – eu nu cred în acest „effortless”, fiindcă e o muncă permanentă cea de a te auto-disciplina și de a crește – dar fără să fii nevoit să-ți „vinzi” zilnic ideea că trebuie să faci cutare și cutare lucru. 

Când nu ești convins de ceva și trebuie să o iei zilnic de la capăt cu munca de auto-motivare, devine foarte obositor și la un moment dat clachezi. Decizia ține atât cât ține voința, iar voința se mai erodează și ea, e o cantitate finită. Când știi că asta e calea ta și o simți la nivel profund, trebuie doar să pui în practică, să execuți. Și, chiar dacă te mai abați, vii rapid înapoi acolo unde te simți cel mai bine.

Ce sfaturi ai da oamenilor pentru a trăi mai simplu dar nu neapărat plictisitor?

Să se gândească la ceea ce îi face fericiți și la ce îi reprezintă cu adevărat. Eu aveam o grămadă de lucruri pe care le țineam în viața mea din inerție. Nu îmi aduceau nici bucurie, nici nu se mai potriveau cu starea mea din prezent, dar le țineam pentru că na, le-am cumpărat cu atâta drag, au făcut parte din istoria mea, am avut amintiri cu ele. Prin lucruri mă refer la tot: haine, obiecte, cărți, decorațiuni, tot. Cred că am aruncat, am dăruit și am donat saci de lucruri în ultimii 2 ani, dar dacă mă întrebi ce erau n-aș ști să-ți spun. Nu le simt lipsa.

Tot ce rămâne sunt lucrurile pe care le iubești cu adevărat.

Pe de altă parte, nu sfătuiesc pe nimeni să se arunce în acel minimalism agresiv, în care trebuie să rămâi cu 2 tricouri și o pereche de pantaloni fiindcă ăsta e secretul fericirii. Trebuie să rămâi în formula în care te simți bine și fericit, în formula pe care poți s-o duci pe termen lung. Am găsit într-o carte o propoziție care mi se pare că descrie perfect ceea ce simt eu în raport cu minimalismul: “Remove the weight from your wings”. Tot ce rămâne sunt lucrurile pe care le iubești cu adevărat.

Ce piese vestimentare din garberoba ta te fac fericită?

Sacourile – sunt o mare iubitoare de sacouri, sunt primul lucru pe care-l caut când intru într-un magazin. De vară, de iarnă, de seară, de zi, casual, elegante, de toate felurile, cu condiția să mi se potrivească din punct de vedere al stilului. Le iubesc, tocmai pentru că mă scot din toate situațiile, merg cu tot ce am în garderobă și sunt parte din semnătura mea.

Apoi tricourile simple, albe, de purtat pe sub sacouri. Blugii deschiși la culoare și cu croi mai lejer. Rochiile feminine, dar în care să mă simt confortabil (nimic care strânge, care taie respirația, care mă face să strâng din dinți). Mă face fericită tot ceea ce mă lasă să fiu eu și nu implică „să îndur” de dragul frumuseții. Nu cred că frumusețea și feminitatea ar trebui să fie vreodată despre a te chinui în mod voluntar. 

Coloristic, garderoba mea este, în esență, o combinație de alb și negru cu note de roz pudrat, roșu, gri. Nu am aplicat nicio formulă ca să ajung la această compoziție, pur și simplu m-am „ascultat” eu pe mine.

Când te asculți, poți afla lucruri extraordinare despre tine.

Am observat că mă fac fericită cam aceleași lucruri din dulap, în funcție de perioadă: se întâmplă să fac o pasiune pentru o rochie, o pereche de pantaloni, un sacou, și să le port în neștire. Nu-mi fac procese de conștiință că apar cu același lucru sau că am mai purtat lucrul respectiv de 250 de ori. Din contră, cred că asta e victoria pentru un obiect vestimentar: să fie cât mai purtat și mai iubit. Cred în garderobele mici și bine-editate, compuse cu sufletul, nu compulsiv, din dorința de a bifa cât mai multe „must have”-uri.

Crezi că principiile minimaliste le putem aplica și în relațiile cu oamenii?

DA! Realitatea este că avem doar câțiva prieteni de suflet (cei cărora le putem dezvălui sufletul nostru și trăirile profunde), câțiva prieteni buni și multe-multe-multe cunoștințe. Nu putem să avem relații la fel de strânse cu toți și nici nu trebuie. Eu am norocul de a avea în viața mea oameni la care țin mult, dar de dragul lor am și renunțat treptat la tot ce îmi aglomera viața: la întâlnirile goale de conținut, la acel „Hai să bem o cafea ca să bifăm că am băut-o”. Nu mă mai simt obligată față de mine însămi să bifez, să nu supăr, să nu lezez. Prefer să mă văd cu câțiva oameni cu care am cu adevărat ceva de povestit și cu care există afinități sincere decât să mă laud că mă întâlnesc cu 100 de oameni săptămânal doar ca să par un „social butterfly”. Nu mă mai interesează de multă vreme să par în vreun fel, prefer să fiu.

În această serie despre minimalism veți citi și alte păreri, de la alți oameni frumoși, care ne vor dezvălui perspectiva lor asupra minimalismului. Sunt întrebări care se vor repeta dar tocmai acest lucru va adăuga culoare perspectivei fiecăruia.

Dacă vă place ce citiți aici vă invit să vă abonați la newsletter și să dați like paginii FB a blogului.

Toate fotografiile aparțin Dianei. Mulțumesc tare.

The post Lecții de minimalism fin cu Diana de la FineSociety appeared first on Laurabucur.ro.

Dar minimalism înseamnă pentru mine, în primul rând, cumpărături făcute cu cap. Cred că e știut faptul că organizez de 3 ani Love Yard Sale, iar prin acest târg, pe langă faptul că susțin reciclarea și sustenabilitatea, am reușit să stau departe de tentațiile din magazinele cu vitrine strălucitoare. Practic, procesul de simplificare a garderobei mele a început acum 3 ani și încă este în schimbare. Pot afirma că 30% din piesele din dulapul meu sunt luate de la târg și nu mi-e rușine.

Fac o paranteză, la un moment dat eram la serviciu și vorbeam cu colegele despre târg și am constatat că 3 din piesele de bazei ale ținutei respective erau luate de la Love Yard Sale și nici nu ai fi zis. Închid paranteza.

Așadar, garderoba mea a devenit din ce în ce mai simplă dar cu schepsis, zic eu. Este doar punctată, pe alocuri, cu accesorii care merită puse în lumină.

Să nu vă imaginați că-mi este ușor, pentru mine e o luptă permanentă să nu fac click pe butonul de shop la produsele din dream box. O fac doar dacă știu că am nevoie de acel produs și după ce am așteptat măcar 3 zile să văd dacă mă gândesc la el. Dacă nu-mi iese din cap, atunci e clar că e așteptat la mine acasă.

Revenind la Love Yard Sale pot spune că sunt mândră de ceea ce este. Produsele pe care le aduc fetele expozante, calitatea lor dar și atmosfera creată de oamenii care vin acolo îmi întăresc convingerea că Love Yard Sale nu este privit ca fiind un talcioc sau second-hand ci este o oază de energie pozitivă. 

Astfel, eu și Cătă, sfătuitorul meu de bază, ne-am propus să schimbăm măcar cu un strop opinia snoabă conform căreia doar din vitrine sclipitoare, magazine de fițe (la prețuri nerușinate de cele mai multe ori) pot fi cumpărate articole actuale, de calitate și cu personalitate. Așa a luat naștere Love Yard Sale 100% = ținute cool realizate 100% din articole cumpărate de la târgul nostru. 

Pentru cei care nu știu încă, acest demers cu ținute și stylinguri realizate exclusiv din produse disponibile la târg a început încă din 2016. Fotografii puteți găsi pe pagina de FB a târgului în albumul cu același nume: 100% Love Yard Sale. Vom continua și în 2018 cu ceea ce ne-am propus.

Toí cei implicați în realizarea acestor minunate fotografii au făcut-o din plăcere pur și simplu, pentru că au înțeles acest concept și pentru că le place Love Yard Sale. Vă mai las 3 fotografii de la ședința foto din decembrie, care a avut loc la minunata gazdă a târgului, Coppers Pub.

Mulțumesc tare fetelor pentru implicare, Mirela, Mara, de această dată și Dan.

Vom continua această serie a materialelor pe tema minimalismului cu câțiva invitați. Stay tune!

The post Ținute 100% Love Yard Sale / ianuarie minimalist appeared first on Laurabucur.ro.

O dată ce se duc decorurile de sărbătoare, petrecerile, festinul meselor de Crăciun dar și banii, ne trezim într-un ianuarie lipsit de podoabe, numai bun de introspecții. Personal, cred că e un motiv bun de meditație. Cu aceste gânduri am decis să-mi declar Ianuarie – luna de minimalism. 

Dar ce înseamnă acest minimalism?

 Întâi de toate am vrut să-mi clarific mie în cap ce înseamnă minimalism și, de asemenea, ce e pentru mine acest concept. Primele imagini care mi-au trecut prin fața ochilor au fost despre amenajari interioare. Stilul minimalism în designul de interior presupune un spațiu curat și aerisit, cu puține obiecte de mobilier, practic doar obiectele de bază, un stil bazat pe linii drepte și culori puține. Filonul memoriei m-a dus mai departe către mișcarea artistică Bauhaus, față de care am avut mereu o fascinație. Pentru că Bauhaus înseamnă simplificare.

Scurtă istorie despre Bauhaus

Bauhaus este o școală germană de artă, design și arhitectură și, totodată, unul din cele mai influente curente artistice ale secolului XX. Școala s-a înființat în 1919 în orașul Weimar și în 1933 a fost închisă brutal de naziști, sediul aflânduse în Berlin.

Timp de 14 ani Bauhaus a funcționat în 3 orașe și prin școlile lui s-au perindat cei mai influenți artiști ai perioadei respective. Presiunile politice din acea vreme au supus școala Bauhaus unei goane continue pentru redefinire, schimbare, delimitare, actualizare, redelimitare. Clădirile școlii Bauhaus de la Weimar și Dessau, emblematice pentru stilul minimalist, sunt trecute în patrimoniul Unesco.

Less is more – deschide drumul minimalismului

De ce am vrut să vă introduc puțin în acest curent artistic? Pentru că unul din directorii Bauhaus, arhitectul Mies van der Rohe este autorul celebrei: “Less is more”. Prin acest “mai puțin înseamnă mai mult”, arhitectul a vrut să definească strategiile sale estetice privind arhitectura.  A dorit să pună accent mai mult pe structura internă a construcției și de a adopta un plan deschis. Practic Van der Rohe a deschis drumul minimalismului.

Revenind la mine pot să spun că, acum câțiva ani, mi-era cam greu să înțeleg această sintagmă, darămite s-o adopt. Simțeam că nu mi se potrivește. Aveam impresia că asta însemna să renunț la multe din plăcerile mele, aveam impresia că însemna să renunț la libertatea mea. În relația cu minimalismul cel mai greu mi-a fost să mă înțeleg pe mine însămi, de fapt aceasta este principala luptă.

Primul pas pe care l-am făcut în acest sens, mai mult inconștient, a fost în zona vestimentației. Acum 3 ani, când am organizat pentru prima oară Love Yard Sale, a început procesul epurării în garderoba mea. (Dar despre acest subiect revin într-un articol separat). Stilul meu vestimentar s-a simplificat foarte mult, de unde până acum câțiva ani mă îmbrăcam colorat și mult accesorizat, azi mă îmbrac ca în poza de mai jos și mă simt foarte bine.

În mintea mea, acest minimalist înseamnă întâi de toate evitarea excesului de orice fel.

Revenirea la simplitate nu înseamnă, însă, să nu îmi iau lucruri mai scumpe, de exemplu. Dar mai bine am 2 sau 3 genți frumoase și de calitate decât 10 de duzină, deci mai puțin și bun. De asemenea, prefer mixurile. Dacă am un rucsac deosebit (că tot am rămas în zona genților) sau o rochie de designer, încalț fără probleme niște pantofi mai ieftini dar care arată foarte bine în context. Voi reveni pe tema garderobei minimaliste într-un articol separat, tot în luna ianuarie.

Îmi dau seama acum, pe măsură ce scriu despre minimalism, că am foarte multe de spus și văd că deja am scris foarte mult și nu aș vrea să vă plictisesc. Oricum am să revin pe această temă dar am să abordez alte domenii: food, beauty și/sau deco. Mai sunt doar 2 săptămâni din ianuarie și nu știu acum dacă mă rezum doar la această lună sau voi continua și în celelalte luni, voi vedea.

Ce vreau să mai zic în final e, pe scurt, că un stil de viață minimalist s-ar caracteriza în capul meu prin:

• renunțarea la excese fără să trăiești, totuși, într-o viață de carton fără curent și apă caldă.  Dacă ai o pasiune sau un hobby să nu renunți la ea/el.

• controlul asupra acumulării de lucruri inutile, mai bine un lucru de calitate decât 10 proaste.

• reciclarea sau donarea lucrurilor de prisos, practic ar trebui periodic să-ți faci o evaluare a lucrurilor pe care le posezi și ce nu folosești să donezi.

• protejarea mediului înconjurător

• evitarea cheltuirii banilor pe lucruri inutile astfel vei trăi experiențe inedite

Nu știu voi ce părere aveți despre minimalism și ce ar presupune pentru voi o viață redusă la lucrurile de bază dar vă invit la un exercițiu pe care să-l faceți mental punându-vă 3 întrebări:

1.Chiar am nevoie de acest obiect? (La mine funcționează excelent testul de așteptare, dacă îmi place ceva dar nu sunt sigură că am nevoie de acel ceva nu îl iau imediat, aștept să văd cât de mult mă gândesc la el.)

2.Acel lucru va aduce un plus de valoare existenței mele?

3.Mă va mai face fericit/ă peste 1 an?

Acestea fiind zise, închei pledoaria mea în favoarea unui ianuarie minimalist cu speranța că acest gând de început de an mă va însoți și pe parcursul celorlalte luni.

Inspirația mi-a venit de pe un blog foarte fain AMM blog.

The post Ianuarie – o lună de minimalism / De unde s-o apuc? appeared first on Laurabucur.ro.