Minimalism în alimentație / Cu Ioana de la East of Kitchen

Românul e un mâncăcios patentat. Dar pe cât de mult îi place mâncarea pe atât risipa de alimente este mai mare. În medie, în România, o persoană aruncă la gunoi 10 kg de alimente pe lună. Și pe mine mă doare inima când arunc vreun iaurt expirat pentru că nu a fost mâncat la timp. În timp ce alte familii nu au ce pune pe masă.

Într-o eră a consumerismului, mă bucură faptul că există tot mai mulți oameni, români, preocupați de acest aspect, al consumului moderat. Și pentru că la începutul lunii ianuarie am declarat că voi vorbi despre minimalism sub diferite aspecte, azi vă voi povesti despre minimalismul în alimentație.

O am invitată de Ioana Dumitrescu de la East of Kitchen.

Food stylist, blogger, mamă și fotograf, Ioana este tot una din ultimele mele descoperiri – Diana de la Fine Society a vorbit despre ea într-un articol și am reținut. Ioana are cont de Instagram ce merită urmărit, are cont de Pinterest cu multe, multe poze inspiraționale și blog, desigur.

East of Kitchen a luat naștere în 2014 din pasiunea Ioanei de a găti și de a împărtăși mesele frumos aranjate de ea. Talentul se pare că s-a transmis din generație în generație și sunt șanse mari să fie transmis mai departe fiicei ei care acum are 5 ani.

Ioana are o relație plină de respect cu alimentația sau cel puțin asta transpare din cuvintele ei, iar valorile ei minimaliste le aplică în viața de zi cu zi împreună și cu fiica sa.

1. Cum ți-ai descrie relația cu minimalismul?

Cred că cea mai bună expresie pentru a descrie relația mea cu minimalismul este “Work in Progress”. Aspir.

2. Aplici valori minimaliste atunci când cumperi sau gătești?

Atunci când achiziționez haine, accesorii, produse cosmetice sau obiecte de design încerc să am o abordare etică și responsabilă a cumpărăturilor. Mă interesează de unde provin, cum au fost realizate, sustenabilitatea producției și ce impact are aceasta asupra mediului, dacă drepturile lucrătorilor au fost respectate și totodată, pe cât posibil, nu cumpăr ceva decât dacă chiar am nevoie de acel lucru.

În ceea ce privește gătitul, formula pe care o folosesc pentru a nu risipi mâncare, sună cam așa:

• La sfârșitul săptămânii fac un plan cu mesele de peste săptămână și implicit lista de cumpărături în funcție de plan, în așa fel încât să nu cumpăr decât strictul necesar.

• Atunci când legumele încep să-și piardă din prospețime, le folosesc pentru a face bază de supă pe care o congelez sau fac un suc proaspăt.

• Cu fructele procedez într-o manieră similară, devin ingrediente pentru sucuri, iar pe unele le congelez porționate pentru a le folosi mai ușor în smoothie-uri.

Și pentru că atunci când ai copii, munții de jucării acumulate pot căpăta proporții colosale și în realitate, ei se joacă doar cu foarte puține dintre acestea, am fost în primul rând foarte atenți să cumpărăm pentru fiica noastră doar acele obiecte pe care le-am găsit folositoare sau care ne-au plăcut cu adevărat și am evitat pe cât posibil plasticul. Cărțile sunt singurele care nu se supun acestei reguli, am încurajat prezența lor în viața fiicei mele de când s-a născut și o fac în continuare, ea având deja o colecție frumoasă de care ne bucurâm în fiecare zi.

De când fiica mea este mai mare, am instaurat regula ca pentru fiecare jucărie nouă, trebuie să renunțăm la una veche pe care nu o mai folosește. Și cam de două-trei ori pe an, facem o selecție a jucăriilor, cărților și hainelor pe care nu le mai folosim și le donăm altor copii.

3. Ce rol joacă sustenabilitatea și gestionarea deșeurilor în relația cu alimentele?

În măsura în care este posibil, reciclăm tot ceea ce se poate recicla. Din păcate, în România sistemul de reciclare mai are drum lung până va fi la un nivel la care să fie accesibil și facil pentru întreaga populație, dar chiar și așa se pot face multe. Și pentru că am avut un experiment de succes împreună cu fiica mea plantând câțiva cartofi într-o jardinieră pe balcon și având o mini-recoltă de succes peste câteva luni, îmi doresc ca anul acesta să plantez mai multe legume și plante aromatice; intenționez să folosesc cojile și resturile de legume și fructe nepreparate termic pentru compost.

4. Îți place să mănânci la un restaurant sau să-ți prepari singură mesele?

Cel mai mult îmi place să gătesc acasă, dar mă bucur din când în când să merg la restaurantele mele preferate.

5. Ce sfaturi ai da oamenilor pentru a mânca mai simplu dar nu neapărat mai plictisitor?

• Să se intereseze despre sezonalitatea și originea produselor.

• Să încerce să cumpere cât mai multe produse alimentare neambalate sau dacă sunt ambalate, să conțină mai puțin de 5 ingrediente.

• Să înlocuiască supermarket-ul cu piața cât de des pot.

• Să investească în câteva cărți de bucate și/sau să urmărească bloguri culinare care li se potrivesc ca stil gastronomic; ai mereu ceva de învățat și găsești foarte multă inspirație din cărți și bloguri de gătit.

Mereu am avut impresia că în gastronomia românească legumele sunt folosite în feluri mai puțin variate și cred că de aici s-a ajuns foarte ușor la plictiseală; însă, în realitate, cu o vânătă poți face atât de multe preparate delicioase, e nevoie doar de puțină imaginație sau în lipsa acesteia, de inspirație.

6. Cum poți învăța oamenii să aprecieze frumusețea în alimentele simple?

Nu știu dacă se poate învăța din exterior, cred că de cele mai multe ori gustul pentru alimentele simple e în fiecare dintre noi, numai că uneori a fost acoperit de obiceiuri și gusturi noi, de multe ori artificiale. Nu cred că există vreun om care să nu culeagă un fruct copt direct din copac și apoi gustând din el, acest lucru să nu-i provoace o emoție puternică.

Cred că traiul urban răpește foarte mult din experiențele acestea și ar fi o idee bună din când în când să ne extragem din oraș și să încercăm să ne bucurăm de viața mai simplă de la țară. Noi mergem cât de des putem la o pensiune în Transilvania, unde gazdele au propria grădină de legume, iar mâncarea este preparată cu aceste legume. Pentru mine, bucuria de a mânca o masă cu legume proaspete, culese în dimineața preparării, este greu de egalat.

Sper că v-au plăcut răspunsurile Ioanei, eu una am să iau exemplu. Sunt câteva idei faine pe care le voi aplica și eu acasă la mine.

Dacă v-a plăcut articolul, vă mai aștept pe aici și vă invit să dați like paginii FB a blogului de stil de mamă, adică AICI.