Joaca de-a bucătăritul e chiar un real ajutor
Sunt fascinată mereu de Eva când își exprimă dorința de a mă ajuta în activitățile casnice. Are doar 6 ani și vrea să se implice în orice fac eu. Nu știu cum va fi la 14 sau la 20 de ani dar mie mi se pare foarte tare că-și dorește ea asta și important ca eu să-i validez inițiativele de pe acum. Sau nu?
Pe mine mama nu mă lăsa să fac mai nimic acasă
Eu am fost crescută diferit, pe mine mama nu m-a lăsat să fac mai nimic. Nu am amintiri de genul ăsta de la 6 ani și, din păcate, nici nu mai am pe cine să întreb. Însă îmi amintesc destul de clar că atunci când veneam în vacanțe acasă (deci eram deja mare), mama nu mă lăsa să fac nimic. Îmi explica cum mă voi sătura de atâta treabă când voi fi la casa mea, de gătit și dereticat, așa că mai bine stăm la o cafea împreună, iar treaba o face ea cât mai poate. Poate că aici e cheia dezastrului ce sunt eu în bucătărie? Cine știe…
Acum, parentingul ăsta modern ne spune că e bine să îi lasam pe copiii noștri să ia parte la activitățile domestice, să ne ajute la gătit, să ne ajute la spălat, să ne ajute la șters praful sau mai știu eu ce. Totul sub atenta noastră supraveghere, desigur. Nu știu cum vor crește, cum li se va părea treaba asta la adolescență dar pot să spun că mie, acum, joaca de-a bucătăritul e chiar un real ajutor și nu fortez nimic. De multe ori chiar se roagă de mine să o las.
Cum a fost cu salata asta de fructe de mai jos.
Voiam să le fac o salată de fructe dar sincer nu aveam niciun chef să-i explic pentru că știam că durează, plus că e și stângace și nu prea știu să-i arăt cum se ține exact un cuțit cu mâna stângă astfel încât să nu se taie. Dar așa de mult s-a rugat de mine că am zis fie. Mi-a spalat insistent toate fructele, le-a sters pe fiecare apoi i-am dat cuțitașul cu lama ceramică, mi se pare mie mai puțin periculos. A tăiat banana, avocadoul, kiwi și chiar măr. A pus scortisoara și putin sirop de agave. A fost atât de încântată că i se citea fericirea pe chip.
Cum spuneam, nu forțez nimic. La prăjituri sau covrigei sau ce mai fac eu (destul de rar) iar insistă să o las, mai ales după ce i-am luat cartea Ioanei cu “Mami, ce mâncăm?” mă zăpăcește.
Într-o zi m-am trezit cu ea că vrea să spele vasele, toate. Le-a spălat surprinzător de bine. Acum sper să nu cheme cineva protecția copilului dar am martori că a fost dorința ei.
So, nu știu ce părere aveți voi despre asta dar atât timp cât e dorința copilului de a se implica în gospodărie nu văd de ce nu aș lăsa-o. Voi vedea peste ani dacă parentingul ăsta a dat roade.
Voi cum procedați cu toddlerii voștri?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
