Lupta noastra cu inamicii capilari numiți păduchi
Am acest articol în draft din iarnă, dacă vă puteți închipui.
Numai că am ales să-l public abia acum pentru că e un moment oportun: începerea școlii.
Când toată lumea are pe buze doar back to school, rechizite și penare hop și eu cu păduchii mei. Astă iarnă, prin ianuarie/februarie, a fost epidemie în școli și în grădinițe, știu sigur că mi se tot spunea la farmacie, așa că n-ar fi rău să vă povestesc povestea noastră, lupta teribilă cu inamicii capilari și cum puteți scăpa de paduchi rapid.
Nu credeam să mai fie un stigmat în 2017
Eu și gagicile mele am avut păduchi, brrr! Am scăpat teribil de greu de ei, ne-au facut zile fripte. Nu ne-a fost rușine dar, greu de crezut, ne-am lovit de prejudecățile multora. Mulți sunt convinși că a avea păduchi este o problemă care ține de curățenie, de igiena mediului, o problemă care teoretic aparține unui alt secol. Partea proastă e că lucrurile nu sunt deloc așa. Păduchii vin la păr curat in mod special, nu la cel neingrijit. Acelea sunt doar mituri care fac pediculoza să fie o rușine. Dar dacă ar exista comunicare problema se poate rezolva rapid.
Să vă spun pe scurt povestea noastră, cum am aflat, cum și cu ce ne-am tratat și câteva mici sfaturi în eventualitatea în care vă veți intersecta cu această problemă deși nu vă doresc.
Neșansa noastră a fost să fim bolnave toate 3 și o săptămână am stat în casă, cu febră și transpirații abundente. Evident că nu ne-am spălat pe cap în acele zile, așa că mâncărimile scapului mi se păreau cumva normale. Când ne-am mai revenit cu boala am decis eu că e momentul să merg să mă vopsesc. Proastă manevră dar salvatoare. Vă imaginați cum a fost, nu? Dragul de Cornel, stilistul, mi-a dat vestea: „Fată, tu ai păduchi, nu pot să te vopsesc acum.” Parcă și acum mă mănâncă pielea. Am fugit într-un suflet acasă și i-am luat pe toți la puricat, pardon păducheat. Toate 3 eram pline, vă jur. Am crezut că leșin. Doar sotul a scăpat basma curată.
Am dat la spălat toate textilele din casă, inclusiv păpușile, lenjerii, prosoape, paturi, absolut tot. Am dezinfectat tot ce am prins, am aruncat toate periile de păr.
Apoi, am oprit la prima farmacie și am luat singurul produs pe care-l aveau. Parasidose îi spune și e o cremă care la noi nu a funcționat, este uleioasă și greu de dat jos. Promitea că în 15 minute scapi de păduchi și de lindini. S-a dovedit inutil.
Au urmat produsele Paranix. Am folosit atat spray-ul cat si samponul. Inițial, s-au dovedit a fi la fel de ineficiente desi am citit ca la alte persoane a functionat. Un mare nu acelui gel de detectare a lindinilor pentru ca aruncati banii pe geam. Mai bine te pieptani bine, vezi daca ai oua si aplici direct tratament. Până la urmă a funcționat și Paranixul.
Am fost la un pas de gaz dar din fericire nu am apucat să-l și folosesc. Timp de 2 săptămâni ne-am pieptănat zilnic, cu pieptăn special, la două zile repetăm operațiunea, simțeam că nu mai scăpăm de ei. Pe Mia am și tuns-o pentru că nu avea răbdare să o curăț cum trebuie.
Am reușit să le duc pe fete la grădi, am comunicat acolo dar se pare că musafirilor le plăcea la noi în păr. Fix când credeam că am scăpat am descoperit că mai am. Am pornit în căutarea unui alt produs recomandat de farmaciști, Nitolic, doar că destul de greu de găsit. Când l-am găsit noi se pare că deja cam scăpasem. Prin aplicări repetate de Paranix am învins.
Să spargem puțin tabu-ul
- Nu vă fie rușine dacă descoperiți că voi sau copiii voștri au păduchi. Oricine poate avea. Important e să spuneți, să comunicați mai departe și să rezolvați problema cât mai rapid.
- Pediculoza nu e o chestiune ce ține de nivelul de igienă.
- Nu putem să ne protejăm copilul de păduchi. Ei pot lua oricând. Dar trebuie acționat imediat plus că avem avantajul de a fi în 2017, cu multe produse blânde cu pielea capului. Nu mai trebuie să apelăm la celebrul gaz.
Cum rezolvi rapid problema infestării cu păduchi?
Păi, am să reduc totul în 3 pași mari și lați:
- Dacă simțiți că vă mănâncă pielea capului dar și pielea de la gât și după urechi, eventual vi se înroșește ceafa, rugați urgent pe cineva se uite după musafiri.
- Dacă se confirmă prezența lor urgent la farmacie după produs, care se aplică tuturor membrilor din familie. Toate lenjeriile și prosoapele spălate la temperaturi mari. Curățenie generală în toată casa.
- Pieptănat părul de două ori/zi minuțios și aplicată soluția ca la carte. Repetată operațiunea la o săptămână.
Cea mai importanta concluzie, nu vă fie rușine să comunicați celor din jur, mai ales celor cu care copiii au luat contact. Întregul proces de deparazitare durează mai puțin și șansele să scapi mai repede de păduchi sunt mult mai mari.
PS: Intrați pe site-ul Nicolit pentru că e bine structurat, e foarte frumușel realizat și oferă informații utile.
UPDATE: După ce am scris articolul am descoperit și acest video foarte util. Îl puteți vedea AICI.
Dacă v-a plăcut acest articol și vreți să aflați ce subiecte mai abordez vă invit să dați subscribe aici pe blog și like paginii de facebook stil de mamă, adică AICI.
Probabil depinde și de fiecare persoană în parte, atunci când ne gândim la eficiența tratamentului. Eu știu de la cineva că Paranix a fost eficient. 🙂 Haioasă povestirea, în final, când totul a trecut.
Las’ bre ca mi s/a intamplat si mie de fapt noua(Ioanei, fiicei mele, maica mea si mie)sotul a scapat nici in ziua de azi nu stiu cum :)))sa fi trecut vreo 16/17 ani de atunci,toate eram cu parul lung si f bogat.Ioana vine acasa plangand cu sughituri ca are paduchi, doamna asistenta le facuse controlul si mai mult de jumatate din copii aveau musafiri nedoriri.Am cumparat ce era pe vremea aioa, am dat din plin , dar niciun rezultat.M/am enervat, ne/am tuns toate destul de scurt si am dat cu gaz din plin, ne/am iritat scalpel, saraca Ioana cat a tras de la gazul ala, dar de atunci nu s/a mai atins nimeni de noi, de parul nostru.Ce rusine bre?? I/am pus noi in cap?? :))) Cred ca 80% din elevi scolii erau vizitati de aceste minunate lighioane.Totul e bine cand se termina cu bine! Hai, v/am pupat!!
Hai ca nu esti tu singura. Si noi avuram de 2 ori (si eu si fiica mea) – tati nu ca el e ras in cap. Daca data viitoare daca mai iau ma rad in cap 😀 😀 si nu mai zic nimic soacrei ca s-a oripilat 😀 ca vai, ea nu a avut niciodata (sotul zice si tp ca si-a tuns copiii castronel 😀 ).
Ce sa mai, nu am cumparat in ultimii multi ani din farmacie DECAT chimicoase anti paduchi… Nu putem fi perfecte, da? 😀
Mica descriere a produselor, ca eu citesc atent inainte de achizitie (alergiile): sunt produse care ii sufoca, si mai sunt si insecticide. Atentie la toxicitatea insecticidelor. Si ca e musai de facut sincron in toata casa, plus spalat toate lenjeriile de par. Si ca nimic nu omoara ouale asa ca dau de 2-3-4 ori la rand, la 36-48 ore distanta sa prind tot ce eclozeaza.
Si fara jena, sa stii ca vopsitul si permanentul omoara paduchii mai bine decat chimicoasele astea. Asa ca daca o sa fac pe fiica mea permanent si decolorata blonda, sa stiti de ce 😀
Doamne, da bine c-a trecut! :))
Te pup, Michelle. Da, știu că mulți am trecut prin experiența cu păduchii, dar câți au știut? Normal că nut rebuie să fie o rușine, mai ales dacă vrei să scapi rapid de ei.
Haha, tare și povestea voastră. Nici la noi nu a avut tati deloc, deși are păr chiar dacă scurt.
CU vopsitul nu știu ce să zic, așa mi-a zis și medicul nostru de familie, că s-ar rezolva. La mine nu a fost eficient. Cum zic și în articol, aveam impresia că nu mai scap vreodată de ei. Parcă și acum mă mănâncă capul. :))