Cum se tratează în România un copil de 5 ani cu nasul rupt

În urma articolului despre streptococ și țopăitul Miei prin casă, mi-a scris o prietenă care mi-a povestit ”amuzată” cum băiețelul ei, de aceeași vârstă cu fata mea, și-a rupt nasul. În urma săritului prin casă și nu glumesc.

În prima fază am râs, am râs pentru că modul în care îmi povestea era amuzant, dar întâmplarea în sine nu era nici pe departe hilară.

”Copilul se joacă, țopăie în pat, pe lângă pat, sare de pe pat pe fotoliu și invers până când, la un moment dat, din cauza rotației pământului sau eclipsei de lună, traiectoria copilului a fost deviată. Copilul meu a nimerit fix cu nasu-n perete. Sângele a țâșnit cu putere pe ambele nări, în 30 de secunde nasul își triplase volumul.”

După câteva peripeții prin spitalele din România unde incompetența unor medici ar trebui pedepsită cu închisoarea, băiețelul a ajuns pe mâine bune, adică la medicul ORL-ist care cunoaște copilul de la 2 ani.

Rezultatul: ”Fractură de piramidă nazală fără deplasare. Partea bună e că nasul celui mic se reface repede, partea proastă e că în orice moment se poate deplasa osul, inclusiv forța gravitațională poate face asta.”

Care sunt indicațiile de la medic?

1. copilul trebuie să doarmă doar pe spate cu capul drept.

2. copilul nu are voie să sară, să alerge, iar parcurile și mulțimile sunt excluse.

3. în timpul zilei copilul trebuie să stea liniștit altfel, în orice moment, poate porni sângerarea.

4. antibiotic și tratament adecvat împotriva durerii.

Ce face o mamă pentru a-și vedea copilul însănătoșit și fără traume pentru ca toată vindecarea să decurgă ca la carte.

În primul și în primul rând:

• își sacrifică somnul propriu pentru că un copil care se zvârcolește toată noaptea are șanse mici ca nasul să i se vindece corect.

• este inventivă pentru că trebuie să găsească diferite soluții și explicații pentru a putea ține un copil activ pe slow motion. ”Se apucă de căutat pe internet poze cu oameni cu nasul strâmb și subit apare poza raposatului Michael Jackson fără nas. De atunci, copilul se joacă fără să sară și fără să alerge, stă numai pe spate și își verifică nasul în oglindă la 10 min pentru a vedea dacă mai este la locul lui.”

• improvizează cu talent. Un dispozitiv pentru gheață: ”uzi bine un absorbant, scoți materialul din interior, îl pui în pungi alimentare și la congelator. Apoi, îl prinzi de nas cu ajutorul măscuței de la aparatele de aerosoli.”

• Al doilea lucru improvizat este ”carapacea” de protecție a nasului. Pentru că pe piață nu există măști de protecție pentru copii, mamele improvizează ”carapace” din cutie de bere care, după ce e consumată – de adult desigur – acel aluminiu se pliază ușor și se tranformă la fel de ușor într-o mască de protecție.

Și, ca să revin cu știri de ultimă oră, osul s-a deplasat până la urma, cu toate măsurile de precauție din lume. Așa că băiețelul a fost operat și totul este cât se poate de bine. Eu îi doresc mamei multă sănătate și putere, îmi imaginez cât de greu poate să fie. Și îi mulțumesc pentru că a împărtășit povestea ei și a băiețelului. Este important să știm când să punem totuși limite la joaca lor astfel încât să nu se termine cu lacrimi.

Acum vin eu să completez că și eu le las pe fetele mele să sară de pe un dulap nu foarte înalt pe canapea. Într-o seară cotul uneia a nimerit tâmpla celeilalte. Am zis STOP, până aici, nu vreau să se lase cu fracturi și spitale.

Multă sănătate vă doresc!

Dacă vi s-a părut util acest articol, m-aș bucura tare mult să dați subscribe aici pe blog și like paginii de facebook stil de mamă, adică AICI.