Călător în țara mea: 4 zile în Bucovina

Când am auzit cuvântul Pojorâta nu mi-a sunat foarte atrăgător, parcă era ceva între pojar și pârât. Apoi, am aflat că Pojorâta este o comună din Bucovina unde ne-am și petrecut ultimele 4 zile din această vară. A fost o revelație, pe cât e de anost numele pe atât e de superb ținutul care se află acest nume.

În copilărie am tot mers în excursii cu școala să vedem mănăstirile din nordul Moldovei, acum 7 ani am vizitat din nou vestitele biserici din nordul țării, acum 2 săptămâni am petrecut ultimele zile calendaristice de vară la Pojorâta. Nicicând nu mi s-a arătat Bucovina ca acum. Parcă s-a dezvelit în toata splendoarea ei. Imediat cum treci din Iasi în Suceava (noi din Iași veneam) încep splendidele coline să se înșire ca un șirag de mărgele. Verzi, curate, aranjate. Parcă eram un călător în altă țară, dar nu, eram un călător în țara mea. Tot ținutul mi-a amintit de zeița Te Fiti, transformată într-o insulă verde din celebra animație Disney, Vaiana.

Au fost 4 zile în care am uitat de agitația din București, ne-am încărcat cu mult verde cât să ne ajungă măcar o lună de iarnă, dar cel mai important e că fetele s-au simțit grozav. Chit că aparent nu au făcut nimic, iar vizitele la mănăstiri nu prea le-au impresionat, nu s-au plictisit deloc. Au alergat, au văzut multe vaci, inclusiv cum se mulg, au făcut cunoștință cu puii și cloșca, au călărit ponei, s-au jucat și au jughinit pisica gazdei, au învârtit în ditamai ceaunul în care se făcea cașul pur moldovenesc.

Gazda pensiunii Adam și Eva, unde ne-am cazat, a fost foarte de treabă, ne-a adus lapte proaspăt muls, ne-a făcut acel caș, într-o seară ne-a gătit celebrul balmoș, o combinație de mămăligă cu smântână și caș. Foarte bun pentru moldoveanca din mine. Ne-a tratat inclusiv cu o vișinată, când ne-am cunoscut.

Dar mai presus de tot și de toate au fost ținutul și liniștea. Liniștea pe care o auzeai și o simțeai până în măduva oaselor. Sunetul ușor al unei talăngi, din când în când, mugetul unei vaci sau un nechezat alintat de cal.

Ce mai poți face dacă ajungi în Buconiva și nu vrei să stai într-un singur loc?

Clar e musai să vezi mănăstirile. Putna e cea mai departe de Pojărâta, apoi Sucevița, Voroneț. Te poți opri la Muzeul de ouă încondeiate, la Muzeul de lemn sau să mergi la salina Cacica. Aici, spre deosebire de alte saline, trebuie să cobori foarte multe trepte dar e ok pentru mișcare. Partea proastă e că nu prea e modernizată salina. Atenție la viespi. Afară sunt foarte multe, pe mine m-a și înțepat una de nu știam ce să mai fac de durere.

Am mai fost la o herghelie unde ne-am plimbat cu caii și poneii. Am mâncat pe unde am apucat dar numai în locuri cu mâncare românească foarte bună.

Seara era frig, dar ziua am prins o vreme superbă.

M-aș opri aici, prea multe cuvinte pot dăuna uneori. Prefer să admirați peisajele și să vă doriți să vizitați Bucovina/Pojorâta.

Zilele trecute, însă, am aflat de campania inițiată de Blogal Initiative, descoperă România frumoasă cu #AlwaysYesToRomania. Proiectul aparține lui SIXT New Kopel (cei care închiriază mașini dar se mai ocupă și cu multe alte treburi faine legate de mașini)  și este o provocare adresată atât românilor cât și turiștilor străini de a descoperi locurile mai puțin umblate ale țării.

Acum vin și spun că Bucovina chiar este o zonă destul de vizitată dar totuși mă întreb, cine nu a ajuns acolo? Mai e cineva care să nu fi ajuns cu școala la mănăstiri? Cum eu nu am văzut încă Timișoara, tot așa cred că sunt români ce nu au  călcat în nordul Moldovei. Dacă nu ai mașină e mai dificil dar uite că ai varianta de a închiria una de la SIXT Rent a Car și de a te plimba cu ea pe unde poftești.

Cu aceste cuvinte închei în speranța că v-a plăcut unde am călătorit noi cu cele două fete. Vă invit să dați subscribe la blog și un like la pagina facebook al blogului, adică aici.

Save

Save

Save

Save